Fabrica de minciuni – Episodul 4.1: Stiinta si lege de vanzare

Regula nr.4 : Banii vin din boli, nu din sanatate. Ca sa poti vinde ai nevoie de o iluzie de “stiintific verificat” si “siguranta verificata”. Deci cumpara-ti o agentie de aprobari, companii care desfasoare studii clinice si muuulti medici, cercetatori, oameni de stiinta. 

 

 

 

 

 

 

 

 Aldous Huxley: “Medicine is so ahead of its time that nobody is healthy any more.”

STIINTA, JURNALE, ARME, GUVERN & BIG PHARMA & al.

Locatie articol: JOURNAL OF THE ROYAL SOCIETY OF MEDICINE , Februarie 2007

Autor: Richard Smith, Former editor BMJ ( British Medical Journal). Competing interests – RS is a member of the board of the Public Library of Science and a critic of journals and journal publishers. Before writing this piece he was invited by the leaders of Elsevier to speak to them at a meeting in Bavaria.

Va puteti imagina o companie producatoare de tigari facandu-si publicitate in jurnale de sanatate? Probabil ca nu. Jurnalele ar deveni suspecte. Ipocrizia ar fi izbitoare pentru toti dar nu si pentru cinicii investitori. Evident, misiunea companiei ar fi teribil de confuza: compania activeaza in business-ul de a omora oamenii sau in cel de a-i tine in viata?

Dar daca nu va puteti imagina o astfel de absurditate, credeti ca va puteti imagina o companie ce promoveaza simultan vanzarile de arme si publica jurnale in domeniul sanatatii?

Ei bine, nu-i necesar sa va imaginati o astfel de companie pentru ca ea exista deja. Intr-adevar, Reed Elsevier, cel mai mare publisher din lume de jurnale medicale si stiintifice. Liderul jurnalelor de sanatate The Lancet – proprietatea Reed Elsevier- a primit multa atentie din partea Pentagonului pentru importantele sale articolele care arata ca ratele mortalitatii in Irak  sunt mult peste cele admise de guvernul SUA. (1,2) [..]

=====

Articolul din 2007 al lui Richard Smith a fost unul dintre articolele  care au declansat o revolta in randul unor oameni de stiinta, medici, editori si nu numai, impotriva Reed Elsevier (RE). Un rol important in campanie l-a avut si CAAT 

In  primavara lui 2007 RE anunta decizia de a vinde din divizia Reed Exhibitions targurile de  armament. Ulterior IDEX  a ajuns la o companie din Abu Dhabi,  DSEi ( unul dintre cele mai mari targuri de arme din lume)  si alte 3 arm fairs au fost vandute catre Clarion Events.

In mod ironic (¿) in feb 2008 Clarion Invest este cumparata ( cu tot cu targurile de arme) de o companie americana numita “Veronis Suhler Stevenson”, o companie specializata in domeniile media, informatii si educatie!

Reed Elsevier ramane cu acelasi presedinte, Jan H.M. Hommen , prezent in lumea buna a media – bilderbergilor. Reed Exhibitions ramane cumva in zona de targuri legate de armament, doar ca denumite mai frumos sau nu mai organizeaza dar revinde, adica ramane in business:

Reed Exhibitions’ global portfolio of safety and security events showcase the full range of security solutions for commercial, industrial, residential and personal protection, including the rapidly growing field of IT security. They also provide a vital forum to keep abreast of developments in this dynamic and fast moving technology arena.

ISNR Abu Dhabi addresses the current and future dangers caused by the growing concern of terrorist access to a wide range of materials and technological expertise in the manufacture of NBCWs (Nuclear, Biological and Chemical Weapons) and the increasing threats of natural and manmade disasters worldwide. 

O interesanta coincidenta:

Peter Power  de la Visor Consultants, a recunoscut intr-un interviu  BBC   luat la putin timp dupa atentatul din 7 iulie 2005 de la Londra 

”  he was running an exercise for a company of over a thousand people in London based on simultaneous bombs going off precisely at the railway stations where the 7/7 bombings occurred, has disclosed  that the company he was working for was Reed Elsevier  .

 

Cumparam medici si cercetatori .. cine se ofera? 

Surse: 37 Selected Articles Published Between 2005 and 2008 Prepared by Julia Schopick  for www.HonestMedicine.com + alte articole conform link-urilor de mai jos

Asa cum puncta  in articolul “Is It Possible Some Doctors Still Don’t “Get” the Extent of Big Pharma’s Connection to ‘Standard of Care’ Research?”, Julia Schopick crede ca

“ multi medici au reusit cumva sa nu citeasca nenumaratele articole care expun legaturile financiare intre Establishment-ul medical si marile companii farmaceutice. Au aparut multe articole atat in jurnalele medicale asa cum sunt New England Journal of Medicine (NEJM) si  the Journal of the American Medical Association (JAMA) cat  si in publicatii bine cotate  precum  Wall Street Journal, New York Times si Washington Post.” [..]

“ Cred ca daca mai multi medici ar citi aceste articole, nu ar mai fi atat de grabiti sa se bazeze pe “studiile” finantate de Big Phrama”

Julia Schopick a pregatit urmatoarea lista ce contine 36 de articole pentru a fi citite de doctori si pacenti. Articolele atesta influenta pe care Big Pharma o are asupra rezultatelor studiilor medicale, asupra doctorilor/cercetatorilor care conduc aceste studii si asupra doctorilor care prescriu aceste medicamente pacientilor lor. Din fiecare articol a extras cateva paragrafe si a subliniat anumite portiuni pentru a le scoate in evidenta.

Eu am marit o serie de citate si am introdus noi studii sau articole ( sunt enorm de multe publicate).

Articolele apar in ordine cronologica. Puteti accesa aceasta lista si in format pdf http://honestmedicine.typepad.com/37Articles.pdf  [..] .

1)  – Not In My Name, The Guardian, Adriane Fugh-Berman, MD, April 21 2005

Vara trecuta am fost rugat de RxComms, o companie britanica de comunicare [n.t: aka publicitate] in domeniul medical, sa semnez o revizuire a interactiunilor dintre plante medicinale si warfarin (un anticoagulant generic prescris pentru a preveni accidentele cerebrale sau formarea unor cheaguri de sange). Ei bine, nu mi s-a cerut sa fiu chiar autorul studiului. Obiceiul este de a mi se da un articol gata scris, iar tot ce a trebuit sa fac eu este sa il citesc, sa il revizuiesc si sa il semnez.

Cateva luni mai tarziu, am primit o lucrare completa completa cu 2848 de cuvinte, cu abstract, referinte si un tabel, totul fiind gata de publicare intr-un jurnal, cu numele meu pe ea. Intr-o nota atasata mi s-a cerut sa returnez lucrarea impreuna cu orice modificare, in termen de sapte zile.

Am intrebat de ce AstraZeneca, sponsorul articolului, ar finanta o lucrare in care nu se mentioneaza niciunul din produsele sale si am fost informat de catre RxComms ca acea lucrare este parte a unei serii menite sa scoata in evidenta probleme cu warfarin – in particular, “inaltul potential de interactiune al warfarin-ului, care ar putea duce la probleme cu controlul anticoagularii”. Mi s-a parut ca articolul pregatea terenul pentru a ajuta AstraZeneca sa lanseze un nou medicament, ximelagatran, care sa concureze cu warfarin.

2) – The Corporate Coauthor, Adriane Fugh-Berman, MD, Society of General Internal Medicine, June 2005

Tehnicile de marketing pentru medicamentelor includ si sponsorizarea de articole semnate de medici universitari sau cercetatori si depuse la reviste medicale bine cotate.

Unele dintre aceste articole au ca autori sau coautori scriitori fantoma care lucreaza pentru companii farmaceutice sau companii de educatie medicala, angajate de companii farmaceutice.

Conflictele de interese din spate sunt dificil de detectat din articolele si prezentarile sponsorizate de companii farmaceutice pentru ca acestea nu mentioneaza niciodata care este medicamentul tintit, in schimb se concentreaza pe stimularea perceptiei nevoii pentru un anumit medicament, sau evidentiaza probleme cu medicamente concurente.

Actualele standarde voluntare de atentionare a cititorilor de reviste medicale si a audientei de la conferinte medicale cu privire la conflictele de interese sunt inadecvate. Ar fi foarte utila o baza de date care sa contina lista conflictelor de interese in randul medicilor si cercetatorilor.

3)  – The Effect of Conflict of Interest on Biomedical Research and Clinical Practice Guidelines: Can We Trust the Evidence in Evidence-Based Medicine? – John Abramson, MD, MSFP and Barbara Starfield, MD, MPH, September–October 2005 Vol. 18 No. 5 , Journal of the American Board of Family Practice

[..] Potrivit unui raport emis recent de British House of Commons, “aproximativ 75% din studiile clinice publicate in revistele “The Lancet”, “The New England Journal of Medicine” (NEJM), si “The Journal of the American Medical Association” (JAMA) sunt finantate de industria farmaceutica”.

Doar aproximativ o treime din aceste cercetari sponsporizate comercial sunt facute in universitati si centre medicale academice, restul fiind conduse de companii ce urmaresc realizarea unui profit.

Din punctul de vedere al companiilor de medicamente, acest lucru are sens pentru ca, sustin ele, studiile lor pot fi facute mai repede, mai ieftin, si cu mai putina birocratie. Eliminarea cercetarilor din centrele academice da, de asemenea, companiilor farmaceutice un control mai mare asupra studiului, analizei de date, si a publicarii rezultatelor. [..]

… chiar si printre cele mai de calitate cercetari clinice (care sunt incluse in review-urile Cochrane) sansele ca cercetarile finantate de companii sa sprijine produsele sponsorului sunt de 5.3 ori mai mari decat in cazul cercetarilor nesponsorizate de companii.

Autorii incheie, “cititorii ar trebui sa evalueze cu multa atentie daca concluziile obtinute de clinici oarecare sunt sustinute de date”.

Datele actuale din studiul VIGOR facut de Merck pentru rofecoxib ( Vioxx) si CLASS – marele studiu al celor de la Pharmacia (devenit acum parte din Pfizer) cu privire la celecoxib (Celebrex), au fost disponibile pe website-ul FDA din momentul intalnirii Comitetului Consultativ in februarie 2001. Nici unul dintre medicamente nu a dovedit o mai buna amelioarare a simptomelor de artrita sau diminuarea durerii comparativ cu antiinflamatoarele nonsteroidale mai putin scumpe si disponibile fara reteta ( prescurtat clasa de medicamente NSAIDs).

In studiul VIGOR, oamenii care au luat 50mg de Vioxx pe zi au dezvoltat semnificativ mai multe si mai serioase complicatii cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular cerebral şi cheaguri de sânge), indiferent daca anterior au avut sau nu boli cardiovasculare.

De fapt, mult laudatul beneficiu gastrointestinal (GI) al Vioxx a fost umbrit de cresterea problemelor cardiovasculare ale pacientilor participanti la studiu. Cel mai important, cei care au luat Vioxx au dezvoltat complicatii generale semnificativ mai multe (21%) decat cei tratati cu 1000mg de naproxen pe zi.

In cifre absolute, tratand 100 de pacienti cu Vioxx in studiul VIGOR timp de un an, in loc de naproxen, a dus la 21/2  mai multe complicatii – care determina spitalizare, incapacitate permanenta, cancer sau chiar moarte. [..]  

Rezultatele studiului CLASS au aratat ca Celebrex nu determina mai putine complicatii gastro intestinale (GI) decat mai vechile NSAID. In general, oamenii care au luat Celebrex au dezvoltat complicatii cu 11% mai grave decat cei care au luat medicamente existente pe piata de mai mult timp (nu este semnificativ din punct de vedere statistic, dar cu siguranta nu este o dovada a unui avantaj pentru medicamentele mai noi si mai scumpe).

Ati putea foarte bine ajunge la concluzia ca sponsorizarea studiilor CLASS si VIGOR sunt probe ale corectitudinii cercetarilor sponsorizate de industrie si, in mod clar sunt.  Dar atunci de ce prescriu doctorii americani Celebrex si Vioxx in valoare de $20 miliarde dupa ce FDA si producatorii stiau ca acestea nu mai sunt sigure (Vioxx mult mai periculos), nu mai sunt eficiente si costa de la 7 pana la de 20 de ori mai mult decat alternativele?

Raspunsul se gaseste in procesul prin care datele brute devin “cunostinte” medicale – prin publicarea in reviste medicale respectate si prin incorporarea in orientarea practicii clinice.

JAMA  a publicat rezultatele studiului CLASS in septembrie 2000. Articolul tragea concluzia ca Celebrex  “cand este folosit timp de 6 luni… este asociat cu o incidenta mai mica” a complicatiilor GI.

DAR studiul CLASS a durat 12 luni iar cele 12 luni s-au incheiat in momentul in care manuscrisul ce continea rezultatele doar pentru primele 6 luni ale studiului a fost trimis catre JAMA. In urmatoarele 6 luni neprezentate, toate in afara de una din cele 7 complicatii gastro-intestinale grave au aparut la pacientii tratati cu Celebrex si nu la cei tratati cu NSAIDs. Toti ce 16 autori ai articolului au avut legaturi financiare sau au fost angajati ai producatorului medicamentului Celebrex.

Cand editorul JAMA a aflat ca in articol au fost incluse doar datele din primele 6 luni, ea a declarat la Washington Post “Am fost descurajata la auzul faptului ca ei AU AVUT acele date in momentul in care ne-au trimis manuscrisul… Functionam pe o baza de incredere care a fost, probabil, distrusa”.

Reeditari ale acestui articol distribuite de reprezentantii companiei de medicamente in scop de marketing au fost stampilate cu un disclaimer care declara ca acele articole contin “rezultate comparative care nu sunt sustinute de dovezi clinice substantiale” (probabil pe baza respingerii de catre FDA a analizelor facute de producatori doar din datele din prima jumatate a studiului).

Oricum, Jama nu a retras niciodata articolul.

NEJM  a publicat rezultatele studiului VIGOR in noiembrie 2002. Acest articol a ajuns la concluzia ca Vioxx determina mai putine complicatii GI (gastro intestinale) grave decat naproxen si a si lasat cititorii sarguinciosi cu impresia ca pentru cei mai multi pacienti Vioxx este mai sigur decat naproxen.

Desi articolul NEJM raporteaza ca pacientii care iau Vioxx si care anterior au avut boli cardiovasculare au un risc mai mare de a suferi un infarct miocardic, autorii au evitat sa raporteze faptul ca pacientii care au luat Vioxx au dezvoltat complicatii cardiovasculare,  tromboze semnificativ mai grave in toto (rezultatul cardiovascular prespecificat, nu numai infarct miocardic) indiferent daca au avut sau nu boli cardiovasculare in trecut.

Articolul nu a prezentat nici faptul ca pacientii care au luat Vioxx au dezvoltat in general boli mult mai grave decat aceia care au luat naproxen. Toti cei 13 autori ai articolului au avut legaturi financiare sau au fost angajati ai Merck. (Articolul NEJM a raportat faptul ca pacientii care au luat Vioxx au avut sanse mai mari de a suferi de un infarct miocardic, dar ca acest risc nu este statistic mai mare in cazul celor care au avut boli cardiovasculare in trecut).  

In august 2001, NEJM a publicat  un articol review “Drug Therapy” despre Vioxx si Celebrex care a contribuit si mai mult la perceptia gresita a doctorilor despre aceste medicamente. Articolul recunostea asocierea dintre riscul mare de complicatii cardiovasculare si Vioxx, dar apoi afirma ca aceasta descoperire importanta din punct de vedere statistic “ar putea fi doar un joc de noroc” pentru ca numarul total de evenimente a fost mic, mai putin de 70 de cazuri. (Articolul nu a aplicat aceeasi justificare mult discutatei reduceri a problemelor GI grave, chiar daca numarul total de cazuri a fost doar de 53). Cu 7 luni mai devreme, referentul pe statistica al FDA concluzionase casa sansele ca riscul crescut al unor complicatii cardiovasculare majore sa fi fost datorate doar norocului sunt destul de mici: intre 1 la 625 si 1 la 10000.

Articolul NEJM a fost bland si cu Celebrex. In ciuda faptului ca analistii FDA raportasera cu 7 luni inainte ca Celebrex nu pare a determina mai putine complicatii GI grave decat mai vechile NSAIDs, articolul a ajuns la concluzia ca tratamentul cu inhibatori COX-2 (Vioxx si Celebrex) “determina semnificativ mai putine complicatii gastrointestinale grave decat tratamentul cu nonselectivele NSAIDs”. Ambii autori ai articolului au avut legaturi financiare atat cu producatorii medicamentului Vioxx cat si producatorii medicamentului Celebrex. [..]

Legaturile financiare dintre expertii care formuleaza ghidurile [terapeutice] si companiile de medicamente ale caror produse ajung sa fie recomandate in ghiduri nu sunt cazuri rare.

Un studiu publicat in JAMA arata ca 59% din expertii care participa la crearea ghidurilor terapeutice au asemenea legaturi financiare. Astfel de conflicte de interese nu au fost declarate in editia actualizata ( din iulie 2004 ) a National Cholesterol Education Program (NCEP) referitor la recomandarile pentru scaderea colesterolului cu statini. La doar o saptamana dupa ce au fost publicate recomandarile, odata ce conflictele au inceput sa apara in presa, National Institutes of Health (NIH) a pus lista completa pe website: 8 din 9 autori aveau legaturi financiare cu producatorii de medicamente pe baza de statini. [..]

Deci, ce trebuie sa faca medicii de familie dedicati? Primul pas este de a renunta la iluzia ca principalul scop al cercetarii medicale moderne este de a imbunatati eficient si eficace sanatatea americanilor. In opinia noastra, principalul scop al cercetarii clinice finantata de companii este de a maximiza profitul si nu sanatatea.

Cele mai multe societati medicale de specialitate si mari organizatii non-profit de lobby pe probleme de sanatate, ca de exemplu: American Heart Association, Arthritis Foundation si American Diabetes Association sunt finantate in mare parte de companii producatoare de medicamente. Aproximativ 70% din studiile medicale ale doctorilor sunt acum platite de producatorii din industria medicamentelor.

Cum ne sustinem, in acest mediu extrem de comercializat, idealurile care ne-au adus la medicina de familie? Acum stim suficient de multe despre limitarile [medicinei bazate pe] “evidentelor” pentru a fi mult mai prudenti de ceea ce trece drept “probat” [stiintific]. Poate ca revistele de medicina de familie, in mod individual sau in mod concertat, ar putea crea sectiuni ale revistelor lor exact in acest scop, de a revizui in mod critic rezultatele studiilor clinice. 

In sfarsit, noi, medicii de familie, avem o responsabilitate profesionala de a fi mai putin naivi in legatura cu divergentele inerente ale pacientilor nostrii cu interesele companiilor de medicamente. Pacientii nostrii trebuie sa fie pe primul loc.

4)  – Drug Profits Infect Medical Studies – by John Abramson, MD, January 7, 2006, Los Angeles Times

Apoi, principalul autor al unui articol publicat in revista Science, articol care raporteaza crearea celulelor stem viablie de la embrioni umani clonati, admite faptul ca a falsificat rezultatele si a demisionat in dizgratie din postul sau academic.

5) Cancer docs profit from chemotherapy drugs, Situation begs the ethical question: Are they overprescribing?, Rehema Ellis, September 21, 2006

 “Mare parte din veniturile noastre provin din profitul pe care, daca vreti, il facem vanzand medicamente”, spune Dr. Peter Eisenberg, un medic privat specializat in tratarea cancerului.

Doctorii specializati in alte domenii pur si simplu prescriu retete. Dar oncologii isi fac cea mai mare parte a venitului cumparand medicamente en-gros si vanzandu-le pe rand pacientilor la un pret mai mare.

“Deci presiunea este pe a face bani din vanzarea de medicamente”, spune Eisenberg. 

6) – Patient groups special: Swallowing the best advice?, Jessica Marshall, Peter Aldhous, October 27, 2006

Ei [grupurile de pacienti] ar trebui sa fie baza unor organizatii care sa reprezinte interesele oamenilor cu boli grave. Dar Drummond Rennie, profesor de medicina la Universitatea din California, San Francisco, si redactor adjunct al JAMA, crede ca unele grupuri de pacienti sunt periculos de aproape de a devenii extensiile departamentelor de marketing ale companiilor farmaceutice.

“Este o criza”, sustine el.

7) Doctors must not be lapdogs to drug firms, British Medical Journal, Adriane Fugh-Berman, November 11, 2006

Luna trecuta am tinut un discurs la Spitalul Presbyterian din Albuquerque, New Nexico, despre influenta industriei medicamentelor asupra educatiei medicale continue. Ca de obicei, companiile farmaceutice au finantat conferinta si a fost si o mica expozitie cu monopolul obisnuit detinut de companiile de medicamente care au sponsorizat.

Imediat dupa discursul meu, reprezentantul unei companii de medicamente a anuntat un organizator al conferintei ca nu vor mai sprijini conferinta anuala.

Altul si-a impachetat “expozitia” si a plecat. Alti reprezentanti ai companiilor de medicamente au fost vazuti bombanind furiosi la telefoanele lor mobile si asta s-ar putea sa aiba sau nu legatura cu boicotul aproape total de a doua zi, din partea companiilor producatoare de medicamente. Doar un expozant a aparut a doua zi si asta l-a facut pe un medic prieten al meu sa spuna “poate ca nu a auzit ceea ce ai spus [in conferinta]”.

8) F.D.A. Rule Limits Role of Advisers Tied to Industry, Gardiner Harris, March 21, 2007

Pentru prima data, comitetele consultative de la FDA au anuntat [..] noi reguli ce vor duce la pierderea dreptului de a vota aprobarea produselor pentru consilierii de la guvern care primesc bani de la companii de medicamente sau dispozitive medicale.

“Un numar semnificativ consilierilor prezenti ai agentiei ar fi afectati de aceasta noua politica”, a spus comisarul adjunct al FDA, Randall W. Lutter, desi el nu a spus care este acest numar. Regulile sunt printre primele schimbari majore facute de Dr. Andrew C. von Eschenbach din momentul in care a fost confirmat pe post la sfarsitul anului trecut.          

9) – Doctors’ Ties to Drug Makers Are Put on Close View, Gardiner Harris and Janet Roberts, March 21, 2007

Dr. Allan Collins ar putea fi cel mai influent specialist in bolile de rinichi din tara. El este presedintele National Kidney Foundation si directorul unui centru de cercetare in boli de rinichi finantat de guvern.

In 2004, anul in care a fost ales presedinte al fundatiei, compania farmaceutica Arngen, care produce cele mai costisitoare medicamente folosite in tratarea bolilor de rinichi, a cotizat cu mai mult de 1.9 milioane dolari pentru programele de educatie si cercetare conduse de dr. Collins, conform inregistrarilor examinate de The New York Times. In 2005, Argen l-a platit pe Dr. Collins cu cel putin $25.800, cea mai mare parte din suma fiind taxe de consultanta si discursuri, dupa cum arata cifrele. [..]

The Minnesota records begin in 1997. From then through 2005, drug makers paid more than 5,500 doctors, nurses and other health care workers in the state at least $57 million. Another $40 million went to clinics, research centers and other organizations. More than 20 percent of the state’s licensed physicians received money. The median payment per consultant was $1,000; more than 100 people received more than $100,000.

Doctors receive money typically in return for delivering lectures about drugs to other doctors. Some of the doctors receiving the most money sit on committees that prepare guidelines instructing doctors nationwide about when to use medicines. Dr. Collins, who received more money than anyone else in the state, is among a limited number whose payments financed research.

10)– Doctors Reap Millions for Anemia Drugs , Alex Berenson and Andrew Pollack, May 9, 2007

Doua dintre cele mai mari companii de medicamente ii platesc cu milioane de dolari in fiecare an pe doctorii care prescriu pacientilor lor medicamente impotriva anemiei, medicamente despre care regulatorii spun ca pot fi periculoase in doze frecvent utilizate.

Platile sunt legale, dar foarte putini oameni, in afara doctorilor care le primesc, sunt constienti de dimensiunea lor. Criticii, incluzand doctorii proeminenti specializati in cancer sau boli de rinichi, spun ca aceste plati ii stimuleaza pe medici sa prescrie medicamentele la niveluri care pot creste riscul pacientilor de a face infarct miocardic sau accident vascular cerebral. [..]

Ieri Food and Drug Administration a sporit ingrijorarile legate de medicamente [ EPO ]  dupa publicarea unui raport care sugera ca folosirea [medicamentelor EPO] ar trebui redusa la pacientii cu cancer. Raportul, pregatit de oamenii de stiinta de la FDA, spune ca nu exista nici o dovada stiintifica referitoare la imbunatatirea calitatii vietii pacientilor [cu cancer] sau a extinderii sperantei lor de viata  in urma medicatiei [EPO], dar exista mai multe studii care sugereaza ca aceste medicamente pot scurta viata pacientilor atunci cand sunt administrate in doze mari. [..]

continuare: 

Fabrica de minciuni – Episodul 4.2: Stiinta si lege de vanzare



3 responses to “Fabrica de minciuni – Episodul 4.1: Stiinta si lege de vanzare

  1. Pingback: Razboi întru Cuvânt » FELURITE AMENINTARI (Noutati 20-21 mai 2009)

  2. Pingback: Fabrica de minciuni – Episodul 4.4: Ştiinta şi lege de vînzare | Altermedia Moldova

  3. Pingback: Fabrica de minciuni : Stiinta si lege de vanzare | Lupul Dacic

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s