Category Archives: Fabrica de Minciuni

Galerie

Vaccinarea anti-HPV si minciunile si riscurile despre care nu vorbeste nimeni -1

Deci avem interzicerea publicitatii pentru Gardasil in Franta, retragerea campaniei pentru Cervarix in Anglia ( caz rezolvat pe tacute) – in ambele cazuri pentru mesaje publicitare ce induc in eroare consumatorul, adica falsa promisiune ca respectivele vaccinuri previn cancerul de col. Mi-au scris cateva persoane sa-mi spuna ca al nostru minister s-a reapucat de vaccinarea anti-HPV. Am cautat cu rabdare, in ultimul timp nu am mai urmarit campaniile „minunatilor” alintati in diverse moduri de producatorii de medicamente. Iata noi informatii care sa va ajute sa decideti ce faceti legat de vaccinare. Citește în continuare

Evaluează asta:

Anunțuri

Luc Montagnier le sparge nasul adepţilor HIV!

O postare foarte interesanta de pe site-ul QuiBono

La sfârşitul anului trecut a mai apărut un film documentar pe tema AIDS, realizat de data asta de Brent Leung. Recunosc că nu am vazut întregul film, ci doar câteva secvenţe (trail-uri). Tema HIV pentru mine este deja de mult o temă închisă, una dintre multele minciuni ale ultimilor decenii în domeniul medicinei.

Dar de curând mi-a fost atrasă atenţia asupra unei scurte postări în YouTube, unde este prezentat interviul luat de autorul filmului, Brent Leung, lui Luc Montagnier, „descoperitorul” virusului AIDS şi Laureat cu Premiul Nobel pentru medicină în 2008, tocmai pentru această descoperire.

Despre tărăşenia cu acordarea premiului (premiilor) Nobel am relatat deja în Ştirile Qui bono de la sfarşitul anului trecut. De asemenea şi despre adevărul asupra AIDS =HIV.

Dar aceste 4 minute, cât durează interviul cu Montagnier, sunt un…. pumn dat direct în nasul celor care mai susţin încă fantasmagoria AIDS=HIV.

Şi culmea este că acest „pumn” îl dă însuşi… Luc Montagnier!!!

Însuşi Laureatul!

Descoperitorul!

Îi rog pe toţi cei care au strâmbat din nas citind articolele pe această temă din www.quibono.net să remarce că au nasul strâmb nu (numai) din cauza lui Qui bono, ci mai ales din cauza pumnului dat acuma de Luc Montagnier, idolul lor. Zâmbiţi, vă rog!

Am să postez traducerea pentru cei care nu cunosc engleza.

Pentru celilalţi, cu studii înalte, ei bine, aceştia pot urmări şi înţelege şi singuri ce are să le împărtăşească Laureatul cu Premiul Nobel pentru Medicină pe 2008, Luc Montagnier!

Ei bine Domnilor, deci …. afirmaţiile lui Montagnier asupra exterminatorului virus HIV, chiar de el descoperit.

AIDS/HIV: este rescrisă istoria!

„Africa sub-sahariană, regiunea cea mai puternic lovită, este locul unde 67% dintre oameni trăiesc cu HIV” (US Global Policy Fact Sheet, Aprilie 2009)

Brent Leung (BL): Aţi vorbit mai devreme despre stressul oxidativ. Este eliminarea stressului oxidativ una dintre cele mai bune modalităţi de a managementa epidemia de AIDS africană?

Luc Montagnier (LM): Cred că aceasta este o cale de abordare, de a descreşte rata de transmitere, deoarece eu cred că noi cu toţii putem fi expuşi de mai multe ori contactului cu HIV, fără să devenim bolnavi cronici. Sistemul nostru imunitar va rezolva problema virusului în câteva săptămâni, dacă sistemul nostru imunitar este în bună stare de sănătate.

Ori tocmai aceasta este problema populaţiei africane. Nutriţia lor nu este prea echilibrată, stressul oxidativ este foarte prezent, chiar dacă multe persoane nu sunt direct infectate cu HIV, astfel că sistemul lor imunitar deja nu funcţionează cum trebuie. Ceea ce permite virusului HIV să pătrundă în organism şi să “persiste”.

Deci sunt multe modalităţi care nu sunt “un vaccin”, ştiţi , numele magic, VACCINUL; deci multe căi de a descreşte rata transmiterii (infectării) doar prin simple măsuri de nutriţie, prin administrare de antioxidanţi buni, prin măsuri igienice, prin combaterea altor infecţii. Deci nu sunt măsuri spectaculoase, dar ele pot, ştii, să reducă foarte bine epidemia, la un nivel, spre exemplu, la care este infecţia HIV în ţătile occidentale.

BL: Deci, dacă ai un sistem imunitar bun, atunci organismul tău poate elimina în mod natural virusul HIV?

LM: Da!

BL: Oh, interesant! Credeţi că ar trebui să promovăm mai mulţi antioxidanţi şi alte lucruri de acest fel în Africa în loc de antiretrovirale (medicamente contra AIDS)?

LM: Ar trebui promovate mai multe, ştii, o combinaţie de măsuri: antioxidanţi, nutriţie, combaterea altor boli infecţioase, malaria, tuberculoza, parazitoza, viermii intestinali, educaţie desigur, igienă genitală pentru femei, dar deasemenea şi pentru bărbaţi. Măsuri foarte simple, care nu sunt deloc costisitoare (scumpe), ar care pot rezolva multe. Şi tocmai aici este îngrijorarea mea în privinţa multor acţiuni spectaculare, care se întreprind prin fonduri globale pentru cumpărarea de medicamente, sau prin acţiuni gen Bill Gates, şi aşa mai departe, sau pentru vaccinare. Dar, ştii, acest gen de măsuri nu sunt foarte bine fondate, nu sunt de loc fondate, sau sunt, ştii… depind în realitate de guvernele locale care ar trebui să decidă aceste lucruri, dar guvernele locale sunt consiliate de consilieri ştiinţifici care provin de la instituţii inteligente, şi ei nu prea dau, prea des, astfel de sfaturi.

BJ: Deoarece nu se fac bani cu nutriţia, corect? Nu iese nici un profit.

LM: Da, nu este profit. Apa este importantă. Apa este cheia!

BL: Acuma spuneţi un lucru, vorbiţi despre faptul că dacă “construim” un sistem imunitar solid, este posibil să eliminăm virusul HIV în mod natural. Dacă luăm un african sărac care a fost infectat şi îi “re-construieşti” (reconsolidezi) sistemul imunitar, este posibil şi pentru el să elimine tot în mod natural virusul HIV?

LM: Da, aşa cred!

BL: Este important, este un punct foarte important.

LM: Este importantă cunoaşterea, care este complect neglijată. Oamenii cred că medicamentele şi  vaccinurile rezolvă totul (ceea ce este fals… se dă de înţeles).

Deci acesta este un mesaj care este diferit de ceea ce ai auzit mai înainte, de la alţii, nu?

BL: Încheierea?

LM: Nu, nu, da, mesajul meu, este diferit de ceea ce ai auzit de la (Anthony) Fauci sau …

BL: Da, este diferit.

LM: Un pic diferit.

Da, Domnule Montagnier, mesajul Dvs. este diferit. Complect diferit faţă de mesajul pe care tot Dvs. l-aţi prezentat, spre exemplu, la Conferinţa Anti-AIDS din 2000 din Africa de Sud, organizată de preşedintele Mbeki. Şi unde Peter Duesberg, Claus Koehnlein, Eleni Papadopulos-Eleopulos, Val Turner, Heinrich Kremer, Stefan Lanka şi încă mulţi mulţi alţii spuneau exact ceea ce spuneţi Dvs. acuma. Sau aţi aşteptat mai întai să primiţi Premiul Nobel, şi d-abea după aceea să daţi cu piciorul în căldarea cu lapte?

Domnilor medici, Domnilor virologi, Domnilor epidemiologi…. Asta a fost!

Fuse şi se duse! Bine mai spune românul, că minciuna are picioare scurte!

Qui bono

Complexul Industrial Farmaceutic – Un basm mortal

Un articol interesant de citit despre industria de medicamente.

Titlul original si locatie: The Pharmaceutical Industrial Complex: A Deadly Fairy Tale

Autor: Doug Henderson and  Gary Null

It has been a particularly bad month for the pharmaceutical industrial complex in its ongoing litigations in American courts. Among the main pharmaceutical headlines, Merck’s Gardasil vaccine for HPV, now being widely administered to pre-teens, was found to be linked to amyltrophic lateral sclerosis, commonly known as Lou Gehrig’s disease; following a $1.4 billion fine in promoting one of its blockbuster drugs Zyprexa off-label, deceptive correspondence was uncovered by Eli Lilly gaming the system again by promoting another one of its drugs, Cymbalta, off-label for fibromyalgia; AstraZeneca was fined $160 million for scamming the Medicaid system in Kentucky after being fined $215 million for ripping off Alabama; Glaxo lost a Pennsylvania trial for failing to warn doctors and pregnant women of the dangers of its antidepressant drug Paxil related to birth defects; and Pfizer scored a record-breaking fine of $2.3 billion for illegally marketing several drugs over the years: Bextra, Zyvox, Geodon and Lyrica. These kinds of charges, among the many others, have become a habit for drug makers for the past dozen years.  continuare..

Costul real al medicamentelor
BRAND Name Pret la  consumator
(la 100 tabs/caps)
COST  substanta activa generic
(la 100  tabs/caps)
Adaosul (%)
Celebrex 100 mg $130.27 $0.60 21,712%
Claritin 10 mg $215.17 $0.71 30,306%
Keflex 250 mg $157.39 $1.88 8,372%
Lipitor 20 mg $272.37 $5.80 4,696%
Norvasc 10 mg $188.29 $0.14 134,493%
Paxil 20 mg $220.27 $7.60 2,898%
Prevacid 30 mg $344.77 $1.01 34,136%
Prilosec 20 mg $360.97 $0.52 69,417%
Prozac 20 mg $247.47 $0.11 224,973%
Tenormin 50 mg $104.47 $0.13 80,362%
Vasotec 10 mg $102.37 $0.20 51,185%
Xanax 1mg $136.79 $0.024 569,958%
Zestril 20 mg $89.89 $3.20 2,809%
Zithromax 600mg $1,482.19 $18.78 7,892%
Zocor 40mg $350.27 $8.63 4,059%
Zoloft 50mg $206.87 $1.75 11,821%

Fabrica de Minciuni: Ceata din medicina ce se pretinde ca fiind „bazata pe dovezi”

Apuneam aici despre articolul pe care l-am gasit gata tradus in legatura cu ceea ce sustine virusologul Stefan Lanka si subliniam urmatoarele:

Cel mai interesat aspect la Lanka il constituie indemnul adresat oamenilor obisnuiti sa nu-l creada nici pe el, nici pe ceilalti cercetatori si sa caute raspunsuri singuri. Practic a indemnat cetatenii germani sa ceara autoritatilor DOVEZILE DIRECTE ale existentei virusilor pentru care se vaccineaza in masa.

Rezultatul:

” aceste autorităţi NU MAI AFIRMA că vreun virus despre care se spunea că ar provoca boli, a fost demonstrat DIRECT ştiinţific.” (fragment din interviu)

Deci Lanka a avut dreptate 🙂 Dar a mai aparut si altceva la suprafata si anume CINE DICTEAZA GUVERNELOR SI PE CE BAZA :

Într-o petiţie în faţa Bundestag-ului german, Ministerul Federal al Sănătăţii a plasat toată responsabilitatea Ministerului Federal al Cercetării. Ministerul Federal al Cercetării susţine acum poziţia absurdă că LIBERTATEA ŞTIINŢEI ASIGURATĂ LEGAL ÎI INTERZICE STATULUI DREPTUL DE A VERIFICA AFIRMAŢIILE ŞTIINŢIFICE.” (fragment din interviu)

Asta ar putea explica de ce guvernele au acceptat fara drept de apel orice au insirat producatorii despre vaccinurile pandemice si au acceptat vaccinarea populatiei fara dovezi stiintifice, fara studii de siguranta, fara validarea studiilor si argumentelor stiintifice de catre cercetatori independenti.

Implicatiile faptului ca nu exista dovezi directe ale existentei anumitor virusi sunt enorme. Testarile nu se pot face fara etalonare / standardizare si nu ai cum sa etalonezi daca iti lipseste reperul principal – virusul izolat, identificat, cercetat. Implicatiile sunt socante si pentru bolnavi – nu este confortabil sa afli ca testele in baza carora un medic a spus ca esti bolnav nu au o baza reala/ dovedita direct stiintific ci doar presupusa, deci esti un presupus bolnav tratat pentru o presupunere cu medicamente ce au efecte adverse sigure si clare.

Am descoperit un articol interesant (merita citita pagina site-ului integral!)  in care o persoana a trimis email-uri catre medici romani pentru a obtine informatii despre DOVEZI DIRECTE.  Pentru a fi foarte clara situatia si pentru a intelege raspunsurile primite ( mai degraba cat de mare este pacaleala cu testarile pentru diversi virusi ) ar trebui sa cititi si aici pe QuiBono

Raspunsul primit de QuiBono de la compania farmaceutica este la fel de uluitor ca si cel dat de Ministrul Cercetarii din Germania:

Legislatia romana in vigoare nu permite oferirea informatiilor solicitate de Dvs. catre pacienti, ci numai catre medici [..]

Cu alte cuvinte, ca si cetatean NU ai voie sa stii daca ceea ce sustin concernele farma, medicii este si real, este demonstrat direct sau este o presupunerea a presupunerii presupunerilor altora! Nu poti sa afli pe ce studii isi bazeaza testele si tratamentele producatorii! In baza statului ca va investiga vreodata ceva, o sa ne apuce mileniul 4.

Dacă nu ştii, nu întreba!

Comici vestiţi ai E-Mail-ului

Iniţial am fost pur şi simplu curios. Şi nu am avut de gând să mă refer la tot acest, să-i spunem, ”experiment”,  în cadrul Site-ului www.quibono.net

Desigur, Qui bono susţine o anumită opinie asupra medicinei alopate, concernelor farma şi a „fructuoasei” colaborări dintre acestea două. Totuşi, eram pur şi simplu curios să aflu în ce mod vor reacţiona medicii specialişti în momentul în care sunt confruntaţi cu nişte întrebări foarte concrete, care cer dovezi ştiinţifice, studii şi cercetări publicate în jurnale de specialitate. Cât din ceea ce susţine un medic specialist este ipoteză acceptată necondiţionat prin convenţie, şi cât este cunoaştere bazată pe dovezi ştiinţifice.

Întrebările trimise în toate cazurile au fost cele care se pot gasi şi în www.quibono.net, la rubrica Iatrogeneza >> Hepatita C 1 >> HCV, fratele mai mic al HIV:

1-  Rezultatul pozitiv al existenţei virusului se bazează pe o procedură de evidenţiere directă sau indirectă?

2-  În cazul în care evidenţierea existenţei virusului se bazează pe o procedură directă, numiţi-mi, vă rog, publicaţia (studiul ştiinţific) în care este documentată izolarea virusului şi relevarea caracteristicilor biochimice ale acestuia, precum şi fotografia virusului izolat, deci “curăţat” de toate particulele străine lui.

3-  În cazul în care rezultatul analizei se bazează pe o procedură indirectă (de exemplu metoda PCR), doresc să ştiu dacă respectiva procedură este standadizată explicit pentru Hepatita C sau nu. În cazul în care există o standardizare explicită pentru Hepatita C, vă rog să-mi numiţi publicaţia în care apare dovada directă a standardizării.

4-  În cazul în care nu există o standardizare a relevării directe a virusului Hepatitei C, numiţi-mi, vă rog, publicaţia în care se dovedeşte explicit, că printr-o metodă de relevare indirectă şi nestandardizată este posibil un răspuns tehnico-ştiinţific valid, în baza căruia se poate afirma că în organism este cu certitudine relevată prezenţa respectivului virus.

5-  În cazul în care afirmaţia că în organism a fost cu certitudine relevată prezenţa virusului Hepatitei C are la bază doar aplicarea unei proceduri indirecte de relevare, vă rog să-mi daţi explicaţia empirică, ştiinţifică clară pe care se bazează decizia folosirii unei astfel de proceduri indirecte. Desigur că sunt interesat de o realitate ştiinţifică bazată pe fapte certe care să stea la baza folosirii unei proceduri indirecte, şi nu de un consens tacit şi speculativ.

6-  Numiţi-mi vă rog numele unui laborator care poate face o cercetare ştiinţifică, exactă, atât biochimică cât şi biofizică a virusului Hepatitei C.

Dacă aş fi trimis astfel de întrebări direct sub semnătura www.quibono.net era de aşteptat ca astfel de e-mail-uri să nu fie deloc luate în considerare. Era de ajuns să te uiţi în Internet la adresa respectivă, pentru a înţelege imediat care este opinia promovată pe acest Site. Astfel că a trebuit să apelez la un intermediar. Domnul Gheorghe Popescu.

Am ales domeniul Hepatitei C din două motive: afecţiunea are o răspândire foarte mare în Romania, în comparaţie du AIDS [/SIDA] spre exemplu, iar al doilea, din punct de vedere personal, cunosc mai bine problematica HCV decât cea HIV.

Şi un lucru vreau să fie foarte clar de la bun început: NU contest existenţa unei afecţiuni (boli) a ficatului, respectiv a unei inflamaţii specifice a ficatului!!!

Contest însă existenţa unui retrovirus (HC) ca agent patogen, ca şi cauză primară a acestei boli. În consecinţă, contest şi terapia antivirală cu Interferon şi Ribavirin. Căci dacă nu există acest virus, atunci nici nu se poate admite o terapie antivirală!

Corespondenţa prin E-Mail s-a desfăşurat în cadrul lunii Octombrie  şi a cuprins 50 de adrese E-Mail ale unor medici specialişti, institute de boli infecţioase, forumuri profilate pe afecţiunea respectivă, a unor asociaţii ale pacienţilor şi a unor firme producătoare de medicamente. În cele ce urmează nu va apare nici un nume şi nici o adresă, în afara unui singur caz, care a avut amabilitatea să facă referire directă şi publică la www.quibono.net Mulţumim pentru reclama neintenţionată. În acest caz nu mă văd obligat sa pastrez anonimă sursa respectivă, deoarece ea însaşi a făcut referire directă şi publică la Qui bono.

Din 50 de E-Mail-uri, au fost onorate cu raspuns doar 9. Rezultat: 18%. Rezultă că 82% dintre medicii specialişti atât în hepatologie cât şi în virologie, în general dintre cei care pretind a avea cunoştinţe asupra afecţiunii respective, nu au avut nici un interes în a da raspuns unui astfel de E-Mail. Dreptul lor. Acuma, ar fi incorect din partea mea să speculez faptul că nu ştiau ce să răspundă. În fond puteau să răspundă ce doreau. Cel mai simplu mi se pare a considera că 82% dintre medici nu au interes în a da răspunsuri unor întrebări „mai deosebite” ale unui solicitant, ale unui pacient.

Dintre cele 9 răspunsuri, 2 au fost date de persoane care au recunoscut sincer că problematica respectivă le depăşeşte. Este vorba despre doi medici, D.B şi M.G. Este în regulă. Ca medic, în esenţă, ţi se cere să aplici teoria oficială şi linia terapeutică indicată de forumurile medicale superioare. Din partea mea, tot respectul pentru o persoană care recunoaşte că o anumită problemă o depăşeşte. Este corect şi cinstit.

Un alt răspuns a fost primit din partea administratorului unui fel de forum. Propriu zis nu un răspuns, ci de fapt o recunoaştere a faptului că „a auzit de astfel de teorii care contrazic ipoteza HCV”, dar ca pe Forum se luptă cu problemele atâtor oameni bolnavi şi că… în fine, problema respectivă nu-l interesează.

Atât din experienţa mea personală cât şi din cele citite din foarte multe surse, atât în Romania cât şi în foarte multe alte ţări, astfel de „Forum”-uri sunt subvenţionate de către unul sau mai multe concerne farma, cu scopul de a aduna pacienţii în jurul terapiei standard, cu medicamentaţie produsă de aceste concerne. (Vezi de ex. Dr.Med.Gabi Hoffbauer-„Pillen, Kräuter, Heilsversprechen”- Pilule, plante, promisiuni de vindecare, Pag. 25-26 -Editura Heyne). Şi tot astfel stau lucrurile şi în cazul unor Asociaţii ale pacienţilor pe categorii de afecţiuni.

Marile concerne farmaceutice sunt obligate să facă cunoscute asociaţiile şi organizaţiile pe care le finanţează, (din cauza legilor contra conflictului de interese, nu însă şi Forumurile din Internet, care sunt de multe ori conduse de persoane private), astfel încât dacă veţi avea un pic de răbdare şi veţi cerceta mai atent prezenţele în Internet ale unor astfel de mari concerne farma, veţi căsi pe undeva, printr-un cotlon, şi o listă a acestor „organizaţii- fiice”.

Pe de altă parte, datorită specificului acestor asociaţii (de ajutorare a pacientului) ele sunt mai „amabile” în oferirea de răspunsuri la întrebările unor persoane private. Astfel s-a întâmplat şi în cazul lui G. Popescu, care a avut cu o astfel de Asociaţie un interesant schimb de E-mail pe care îl puteţi citi în continuare:

– primul E-mail de răspuns:

Buna ziua, stimate domnule Popescu!
Am primit solicitarea dvs. si vom da curs acesteia in cel mai scurt timp, dupa ce in prealabil ne vom consulta cu specialistii din comitetul stiintific al asociatiei noastre.

De asemenea, ne-ar fi utile cateva informatii suplimentare legate de contextul in care solicitati aceste raspunsuri, pentru o informare cat mai completa.
Va multumim si asteptam raspunsul dvs.!
Cu stima,
Presedinte
XXXXX   XXXXX

După un E –mail în care Dl. Popescu spunea că se interesează ca şi pacient şi cîteva zile de aşteptare urmează cel de-al doilea E-Mail, cu răspunsurile mult dorite :

Stimate domnule Popescu
Va raspund succint la intrebarile dvs:
1. Rezultatul care atesta prezenta virusului in organism poate fi dobandit prin diagnosticul virusologic indirect : testul de confirmare RIBA sau direct prin testul PCR care evidentiaza statutul replicarii VHC.

2. Aceasta intrebare nu isi are rostul neavand nici un sens. VHC nu poate fi „curatat de nimic”. Testul direct este PCR- se poate cauta pe internet utilizand cuvintele cheie: VHC,PCR viral replication.

3.PCR este un test diagnostic direct, nu indirect

4.Intrebarea nu este clara

5.Testul RIBA – test de confirmare indirect specific pt VHC. Practic pozitivitatea acestui test indirect pune diagnosticul de certitudine in infectia cronica VHC.
De ce? deoarece anticorpii anti -VHC pusi in evidenta prin acest test sunt specific directionati fata deregiunile specifice ale genomului VHC :c 100, c 33, Ns 5.

6. Cercetare biochimica da, se poate.Cercetare „biofizica?”- la ce se refera?Sunt laboratoare in centrele universitare mari Bucuresti, Cluj.
Cu stima

XXXXX  XXXXX

Năbădăiosul nostru Domn Popescu nu se declară mulţumit şi trimite un « răspuns la răspuns » :

Răspunsul Nr.1 – Rezultatul care atesta prezenta virusului in organism poate fi dobandit prin diagnosticul virusologic indirect : testul de confirmare RIBA sau direct prin testul PCR care evidentiaza statusul replicarii VHC.

Comentariu: În primul rând, vă referiţi la testul de confirmare, deci aţi „omis” testul anticorpi ELISA. Mă rog, testul de confirmare Western-Blot, sau RIBA (Recombinant ImmunoBlot Assay) are urmatoarea definiţie:

is a blood test that detects antibodies to the hepatitis C virus. Because it is more specific than some hepatitis C  screening tests (like the Hepatitis C ELISA test), it is sometimes used to confirm these tests.  However, other methods (like PCR) are much more common for this confirmation step.

Acuma, testul RIBA (ca de altfel şi ELISA) nu are nici o relevanţă atâta timp cât nu este standardizat. Şi aici mă refer la “standardul de aur” care poate fi realizat numai în cazul în care retrovirusul HC este izolat, curăţat, îi sunt analizate structura ARN-ului şi a proteinelor, este fotografiat cu ME. Ori acest lucru nu a fost niciodată realizat. Din păcate!

William Blattner, foarte cunoscut cercetător în domeniul AIDS spune:

”Există o mare dificultate la standardizarea specificităţii şi sensibilităţii unor teste (assays) asupra retrovirusurilor umane, datorită absenţei «standardului de aur». Datorită absenţei «standardului de aur» pentru HTLV-1 şi HIV-1, corectitudinea sensibilităţii şi specificităţii în depistarea anticorpilor virali rămâne inexactă”.

HCV este şi el un retrovirus, şi de asemenea îi lipseşte “standardul de aur”. Nu este aşa? Păi să vedem :

Profesorul Heinz Ludwig Sänger de la Institutul Max Plank (informaţii asupra Domnului profesor puteti găsi în Internet destule – oricum deţine premiul Institutului Robert Koch pentru cercetările sale din domeniul virologiei)) oferă spre publicare în Internet următoarea declaraţie:

  1. Mie nu îmi este până astăzi (Octombrie 2006) cunoscută nici o publicaţie care să ofere certificarea şi descrierea „curată” a virusului HC, conform principiilor virologiei clasice, deci a izolării sale, a componenţei biochimice şi biofizicale a genomului ARN-ului precum şi a componenţei sale proteinice.
  2. Există un CONSENS general asupra caracteristicilor generale ale retrovirusurilor şi, în baza acestui consens se presupune că retrovirusul HC ar trebui să posede aceleaşi elemente (secvenţe genetice) ca şi celelalte retrovirusuri. (Aceleaşi „presupuneri în consens” se fac şi asupra retrovirusului HI).
  3. Drept consecinţă, cu ajutorul unor secvenţe complementare folosite ca „sonde” se „presupune” relevarea retrovirusului HC într-o probă de sânge.
  4. Acest lucru ar putea fi din punct de vedere logic corect, doar că în genomul uman se găsesc circa 450.000 de secvenţe genetice asemănătoarea celor retrovirale!!! (Nature, Band 409, Februarie 2001Paginile 860-921).
  5. Ori dacă ţinem cont de această realitate certificată ştiinţific, este şi normal ca astfel de „sonde” să găsească ceea ce caută, şi anume „secvenţe asemănătoarecelor ale retroviruşilor.
  6. Care este motivul pentru care virologii şi medicii ignoră aceste lucruri, rămâne pentru mine un mister. Foarte probabil că astfel de dovezi şi descoperiri nu se potrivesc cu „consensul” arbitrar stabilit în cadrul îngust al meseriilor lor.
  7. Aceasta este definitiv poziţia mea în ceea ce priveşte întrega problematică (a retrovirusurilor). Regret că sunt nevoit să aduc mereu aceleaşi dovezi şi argumente şi să constat că de fapt nimeni nu vrea să le audă.
  8. Puteţi să publicaţi în Internet opinia (şi convingerea) mea, şi sunt gata în orice moment să-mi schimb punctul de vedere, în momentul în care cineva îmi poate numi publicaţiile în care se face dovada clară a faptului că acest punct de vedere al meu este fals.

De altminteri Stimate Domnule XXXXX, prin întrebările mele vă solicitam indicarea studiilor ştiinţifice publicate (sursele) şi nici decum nişte păreri personale. De acestea nu duc nici eu lipsă. Dar ele nu pot înlocui dovezile ştiinţifice.

Deci, să trecem la testul PCR, care, conform definiţiei de mai sus (standard, medicina scolastică americană) este cel cu mai mare putere de relevare şi care practic înlocuieşte RIBA în ultimul timp. Această procedură a fost creată de Kary Mullis, fapt pentru care a primit şi Premiul Nobel pentru chimie (1993). Să vedem ce spune CREATORUL acestui test şi LAUREATUL CU PREMIUL NOBEL, Kary Mullis:

“Viciul testului PCR este acela că este echivalentul biochimic al căutării acului în carul cu fân. Fragmente virale care se pot găsi doar sub formă de frânturi minuscule pot fi găsite şi amplificate, dar aceasta nu ne spune nimic despre care anume virus este vorba şi dacă este în cantitatea suficientă pentru a provoca daune sănătăţii.”

Acuma, ori Mullis este un prost, nu ştie ce vorbeşte şi nu cunoaşte procedeul PCR, ori…. ?

De ce nu se poate măsura încărcătura virală? Deoarece:

– Testul viral detectează doar fragmente de cod genetic, nu însă şi virusul;

Producătorii testului avertizează că testul viral nu poate confirma prezenţa virusului;

Testul viral dă rezultate şi în persoanele sănătoase care au fost testate negativ la testul anticorpi (ELISA şi RIBA);

Cu greu am reuşit să aflu ce anume este scris în instrucţiunile de folosire ale aparaturii PCR, care provin de la firma Hoffmann-La Roche. Dar dacă vrei poţi afla ce te interesează (poate aveţi vreun bun prieten şef de laborator, vă va putea el povesti mai multe). Chiar pe prima pagină este tipărit cu litere mari şi groase următoarea frază:

TESTUL PCR NU ESTE ADECVAT CA TEST HCV –SCREENING PENTRU CERTIFICAREA PREZENŢEI VIRUSULUI HC ÎN SÂNGE SAU PRODUSE DIN SÂNGE, SAU CA TEST DE DIAGNOZĂ PENTRU CONFIRMAREA UNEI INFECŢII HCV!

Mi se pare absolut firesc ca La Roche să-şi ia măsuri de siguranţă, că doar ştie foarte bine cum stă „problema”.

Condiţia minimă necesară (pentru interpretarea precum că un semnal-PCR, sau hibridizare în general, indică o infecţie retrovirală) este ca primerii PCR şi/sau sondele hibridizate (şabloanele în cazul QC-PCR) să aparţină unui anumit tip de retrovirus (pe nume HCV, HIV, etc.) pentru ca PCR şi reacţiile de hibridizare să fie specifice acestui tip de retrovirus.

V.Turner (membru marcant al Grupului Perth) spune: “Argumentaţia bazată pe PCR asupra genomului, presupune neapărat izolarea retrovirusului! Altfel cum poate cineva să cunoască originea acidului nucleic cercetat prin PCR?”

Eu nu mai am comentarii. Nici nu mai este nevoie de ele, sper. Dar poate că totuşi aveţi Dumneavoastră.

Răspunsul Nr.2 – probalil ca nu sunteţi virolog, de aceea nu iau în serios remarca Dvs. “nu poate fi curăţat de nimic”. Întrebaţi un virolog la ce se referă “curăţarea” unui virus. Doar suntem oameni serioşi, sau nu? Curăţat de particulele străine lui! Desigur că este foarte greu să cureţi ceva nu există, dar asta-i alta poveste.

Izolarea şi curăţarea unui virus (de particule străine lui) este o procedură standard în virologie. Un anume virus este, spre doesebire de celule şi/sau părţi componente ale celulelor (budding), întotdeauna la fel de mare şi unitar, posedă aceeaşi formă şi este mai stabil decât componentele celulare, ceea ce face ca virusurile să poată fi izolate (separate) de alte componente care nu aparţin lui, ci celulelor. Cel mai simplu ar fi ca un nou virus, pentru a putea fi identificat cu certitudine, să fie izolat şi să fie astfel fotografiat cu microscopul electronic. Aceste virus fotografiat trebuie să arate identic cu virusul găsit în celule, culturi celulare sau în diferitele lichide din corpul uman, să poată fi astfel deosebit de alte particule celulare asemănătoare lui (dar nu identice cu el). Ulterior proteinele virusului trebuiesc despărţite unele de altele şi fotografiate. Toate acestea duc la crearea unui model care să fie caracteristic virusului respectiv. O procedură similară de separare şi identificare trebuieşte efectuată şi cu ADN-ul sau ARN-ul virusului. Abea când proteinele şi materialul genetic din care este constituit virusul sunt astfel curăţate şi izolate, se poate vorbi de un nou virus. Sau de un anume virus.

Toate aceste proceduri nu au fost niciodată efectuate în cazul retrovirusurilor HI (AIDS) sau HC (hepatita C), precum şi pentru celelalte virusuri hepatice D, E, F, G, etc.

Aşa că, vedeţi ce rost avea întrebarea, precum şi curăţarea?

Răspunsul nr.3 – poate că PCR este pentru Dumneavoastră un test direct. Pentru virologi însă, chiar dacă o recunosc sau nu (şi din fericire sunt destui care o recunosc), nu poate fi un test căci nu este standardizat. Există totuşi şi în virologie reguli clare, sau ?

Răspunsul Nr.4– nu este clară întrebarea ? Păi să încerc să o reformulez: doresc să citesc cu ochii mei studiul sau lucrarea ştiinţifică prin care se dovedeşte că o metodă (sau test) indirectă şi nestandardizată poate certifica prezenţa unui ANUMIT virus în organismul uman. Probabil că şi acuma întrebarea nu este clară, pentru că nu are… răspuns. Un astfel de studiu nu există. Există o grămadă de studii care vorbes despre “markeri “ dar aceştia nu reprezintă o metodă directă, ci indirectă. Şi totuşi, dacă există un astfel de studiu, şi eu nu ştiu, vă rog respectuos să mă informaţi şi pe mine, dacă sunteţi amabil.

Răspunsul Nr.5 – citez din întrebare : «Desigur că sunt interesat de o realitate ştiinţifică bazată pe fapte certe care să stea la baza folosirii unei proceduri indirecte, şi nu de un consens tacit şi speculativ.» Asta pe de o parte, eu solicitasem studii ştiinţifice, nu opinii personale. Şi măcar dacă el ar fi serioase. Vă rog să recitiţi definiţia RIBA de mai sus în lb.engleză. Testul PCR este cel hotărâtor, nu Western-Blot (RIBA). Cel puţin aşa spune teoria standard, şcolastică. Deci, am presupunerea că vă contraziceţi, nemai vorbind că astfel se ia decizia în baza unui test INDIRECT, nu?

Iar continuarea este şi mai frumoasă: “regiunile specifice ale genomului VHC :c 100,c 33,Ns 5.”

Dacă cunoaşteţi regiunile specifice ale unui genom, înseamnă că, desigur, cunoaşteţi tot genomul! Altfel cum aţi putea cunoaşte regiunile lui? Uau! Daţi-mi vă rog frumos şi mie sursa, adresa, numele publicaţiei, orice, unde pot citi cu ochii mei acest lucru. Mai mult nici nu doream de fapt să aflu. Aştept cu răbdare şi gratitudine.

Raspunsul 6 – de data asta aveţi dreptate, doar ca din greşeală am scris „cercetare” în loc de „descriere”. În regulă, este vina mea. Dar acuma daca m-am corectat poate mă ajutaţi, puteţi să-mi trimiteţi adresa acelui laborator care poate face o astfel de cercetare şi descriere atât biochimică cât şi biofizică a retrovirusului Hepatitei C.

Acuma, absolut sincer, stimate Domnule xxxx xxxxx, nu mă aşteptam să primesc răspuns la întrebările mele din partea xxxxx, din moment ce nici cei de la firma xxxxx nu au putut (sau mai degrabă nu au vrut) să-mi răspundă. Sper că ştiţi despre cine vorbesc, nu? Despre cei cu sponsorizarea (extras de pe Site-ul xxxxx, cu voia Dumneavoastră):

Ţara: Romania

Domeniul: Pharma

Numele beneficiarului: xxxxx

Scopul subvenţionării: Educational Campaign – disease awareness materials; Educational Campaign: patients’ guide, helpline (info for patients); Media relations

Nu am dorit să fac aici o argumentaţie exhaustivă, căci ar fi luat prea mult spaţiu. Nu sper în mod deosebit a primi răspuns la acest E-Mail. Dacă doriţi, şi este decizia Dumneavoastră, uşa mea este deschisă.

Doresc încă o dată să vă mulţumesc în mod deosebit pentru răspunsurile Dumneavoastră (şi respectiv timpul pe care vi l-am răpit). Ele (ca şi altele de genul lor primite în ultima vreme) mi-au fost de mare ajutor în a putea contura mai clar imaginea asupra stării de lucruri din virologia contemporană (nu numai HCV), şi au reuşit o dată în plus să mă convingă de faptul că oamenii de ştiinţă critici la adresa retrovirologiei (şi Slavă Domnului sunt destui) au dreptate.

Marea miză este de fapt următoarea: dacă hepatita C sau AIDS nu sunt provocate de un virus, nu are logică terapia cu medicamentaţie antivirală. Ori în acest caz s-ar pierde importante sume de bani de către industria farmaceutică! Greşesc?

Cu toată stima, al Dumneavoastră

G. Popescu

Am reprodus aici întreaga argumentaţie, pentru ca pe viitor, în cazul celorlalte răspunsuri, să nu mai revin cu aceste elemente.

Spre surpriza mea, trebuie să recunosc, totuşi am mai primit un ultim E-Mail din partea respectivei Asociaţii:

Domnule Popescu
Va multumesc pentru interesul acordat problematicii hepatitelor virale si totodata pentru raspunsul documentat.   Apreciez studiul facut de dvs. in domeniul virusologiei si impreuna cu colegii mei vom analiza cu mare responsabilitate toate cele mentionate de dvs si speram ca in scurt timp sa avem o intalnire cu specialistii din Comitetul stiintific (virusologi,gastroenterologi si hepatologi) care sa analizeze cele sustinute de dvs.
Avand in vedere ca reprezentam interesul pacientului cu afectiuni hepatice,suntem deschisi unei colaborari in acest sens.

Va multumesc
Cu stima

XXXXX  XXXXX – Presedinte

Serios? Bineânţeles că nu a mai urmat nici un alt E-Mail din partea specialiştilor din Comitetul ştiinţific. Nici nu mă aşteptam aşa ceva. Oricum, interesant schimbare de “direcţie”, nu?. Mulţumesc.

Un alt răspuns am primit din partea reprezentantei în Romania a unui cunoscut concern farma:

Stimate Domnule Popescu,

Va multumim pentru mesajul transmis.

Referitor la intrebarile Dvs, va recomandam sa luati legatura cu medicul Dvs curant, singurul in masura sa raspunda acestora si sa va ofere informatiile stiintifice solicitate.

Cu deosebita stima,

XXXX  XXXX Romania

La insistenţele Domnului Popescu, care menţionează că nu este bolnav şi deci nu are de ce să meargă la un consult medical, dar că, datorită faptului că respectiva firmă este implicată în producerea de teste şi medicamentaţie, ar trebui să cunoască publicaţiile ştiinţifice în care sunt prezentate dovezile existenţei HCV, respectiva firmă binevoieşte să dea următorul răspuns “monumental” (evit a folosi alţi termeni ce ar putea fi interperetaţi nepotrivit):

Stimate Domnule Popescu,

Va multumim pentru aprecierea activitatii noastre.

Legislatia romana in vigoare nu permite oferirea informatiilor solicitate de Dvs. catre pacienti, ci numai catre medici, pentru ca este vorba de medicamente etice, adica acele medicamente care se elibereaza numai pe baza unei prescptieii eliberate de medicul specialist.

Ca urmare, singura noastra recomandare ramane in continuare sa va adresati medicului specialisti curant. Poate nu am fost suficient de explicita, este vorba despre un medic specialist infectionist sau gastroenterolog, nu medic de familie.

Dumnealor au toate informatiile legate de intrebarile Dvs, informatii puse la dispozitie atat de compania noastra cat si acces la toate datele stiintifice de actualitate.

Va multumim inca o data pentru intelegere!

Cu cele mai bune urari,

XXXX   XXXXX Romania

 

Adică, deşi nu eşti bolnav, eu tot nu-ţi pot da informaţii despre medicamente, despre care oricum nu ai întrebat nimic. Nu îmi permite «legislaţia română» !!! Lămurit buştean.

Un alt medic virolog îi răspunde Domnului Popescu să se adreseze medicului său, sau să poftească la clinica respectivă pentru consult. Deşi Dl. Popescu nu este bolnav, totuşi într-un al doilea E-Mail i se face clar pisălogului Domn Popescu că:

Totusi, pentru informatii de specialitate, daca va intereseaza, nu va poate ajuta decat un medic virusolog, care poate sa stea de vorba cu dvs. la Institutul nostru. Aceasta discutie nu va costa bani!

Rezultă deci că nu se pot obţine informaţii prin E-Mail, ci numai „ochi în ochi“. In regulă, cu prima ocazie o să facem şi aşa ceva.

O altă doctoriţă specialistă, se plânge că întrebările trimise conţin diacritice, şi mă roagă să le trimit din nou fără acestea. Zis şi făcut, după care respectiva doctoriţă a dispărut cu întrebări şi fără răspunsuri, în ceaţa medicinei alopate.

În fine, un Domn Profesor Doctor de data aceasta, şef la un important institut din Romania, răspunde în linia cunoscută deja de mai sus, doar la întrebările impare, din doi în doi:

Buna ziua,

Raspunsurile la intrebarile dumneavoastra:

1. Directa (determinarea viremiei = ARN-VHC, prin metoda PCR) si indirecta (prin determinarea anticorpilor anti VHC).

3. Procedura este standardizata.

5. Peste 90% din persoanele care poseda anticorpi anti VHC au virusul prezent in organism.

Multa sanatate,

Cu stima,

Prof. Dr. XXXX XXXXX

M-am frecat la ochi şi am mai citit eu însumi încă o dată întrebările. Căci nu pricepeam la ce sunt date aceste răspunsuri? În fine, am revenit cu un E-Mail, care a rămas, desigur, fără răspuns, şi tot la fel de sigur, aşa va şi rămâne.

Observând, în timp, tendinţa de a nu răspunde pur şi simplu, la întrebări, în ultimele E-Mail-uri trimise am adăugat în final următoarea frază: În cazul în care nu primesc nici un răspuns, pot considera că nu sunteţi competent pentru a da astfel de răspunsuri ?

Chestia asta l-a mâniat foarte tare pe un anume doctor I.C. de pe un anume Site care oferă răspunsuri persoanelor cu probleme hepatice :

Popescu Gheorghe – daca dumneavoastra considerati ca e normal sa formulati o interbare in acest stil, atunci considerati-ne incompetenti.

În regulă, îmi zic, poate am formulat nu tocmai clar fraza, şi omul s-a supărat, aşa ca să încerc să-i explic rostul acestei fraze. Deci:

Stimate Domnule Doctor I.C.
va rog sa nu confundati competenta cu incapacitatea. Intrebarile mele se refera la studii de specialitate (virologie) si la competenta in efectuarea testelor de laborator. Nu este obligatoriu ca un hepatolog sau medic internist sa aibe competenta de a raspunde la aceste intrebari. Eu nu am spus ca cineva ar fi incapabil. Cred ca va suparati prea repede sau nu ati citit exact intrebarile mele. Le-am mai pus si altor hepatologi, care mi-au raspuns, fara sa se supere, ca „nu sunt competenti” pentru a raspunde acestor intrebari, caci ele apartin de competenta unui virolog. Iar eu nu am de unde stii ce specializare aveti Dumneavoastra.
Sper ca neintelegerea sa se fi lamurit.
Deci, daca aveti competenta de a ma ajuta cu indicarea surselor (studiilor) respective, va voi ramane indatorat. Daca nu, nu-i nici o problema, voi incerca sa ma adresez altor persoane.
Cu stima.

Şi astăzi, după aproapeo luna de zile, deşi întrebarea poate fi în continuare citită pe respectivul Site, I.C. nu a dat nici un răspuns. Este dreptul Domniei Sale.

Iar ultimul şi cel mai „simpatic” răspuns (nu însă primit în ordine cronologică) l-am primit din parea „Hepatita virală C”:

Trimis de camy la Lun, 10/05/2009 – 18:37.

1. Diagnosticul pozitiv de hepatita virala C se face atat pe baza metodelor indirecte ( tehnica RIBA de evidentiere a anticorpilor), cat si pe baza metodelor directe (detectarea ARN viral).

2. Metodele directe inclusiv PCR (reactia de polimerizare in lant) are capacitatea de a depista materialul genetic (ARN-ul ) al virusului hepatitei C,  deci intrebarea dumneavoastra nu are nici o logica?!

3. Metodele indirecte se refera la metodele care determina anticorpii impotriva virusului hepatitei C si sunt reprezentate de ELISA si RIBA, deci iar ati formulat o intrebare fara logica si incorecta.

……………………………………………………….

Sincer ar trebui sa va adunati cu mai multa grija informatiile, apoi sa puneti intrebari coerente si corecte pentru a primi raspunsuri la fel si apoi sa aruncati cu noroi in medici asa cum faceti pe quibono.net.  Si inca o problema: ceea ce dumneavoastra cereti sunt lucruri cu aplicabilitate practica foarte mica , care intereseaza mai mult cercetarea.

Este dreptul pacientului sa aleaga unde sa mearga , dar cred ca timpul va lamuri cel mai bine aceasta problema.

Acuma, asupra celor trei răspunsuri primite nu vreau să mă refer, căci ele îşi primesc replica în răspunsul larg trimis mai sus menţionatei Asociaţii. Nu vreau să mă refer nici la faptul că un lucru se întreabă şi complect altceva se răspunde. Medicina bazată pe dovezi, camy! (Scuze, nu ştiu dacă sub acest camy se ascunde un Domn sau o Doamnă, aşa ca fără voie sunt nepoliticos).

Doar că, asta este deja o metodă în sine, să-l faci prost pe cel care pune o întrebare, fără însă a-l lămuri «de ce este prost». Dacă tot menţionezi www.quibono.net, n-ar fi rău să te asiguri dacă nu cumva acolo se află destule informaţii adunate cu grijă, şi prezentate coerent. Faptul că acolo concluziile sunt altele decât le-aţi dori Dvs. asta-i alta poveste.

Cât despre noroi, nu are nimeni nevoie să-l arunce, căci o anumită parte a medicinei şcolastice se împroaşcă singură cu noroi. Stimat/Stimată camy, credeţi că este nevoie să vorbim aici despre corupţia din medicina românească ? Este de ajuns să răsfoiţi presa din ţară. Credeţi că este nevoie să ne referim aici la conflictele de interese ce rezultă din strânsa legătură dintre industria farma şi corpul medical? Nu cred că v-ar avantaja o astfel de dezbatere. Credeţi că este necesar să facem o trecere în revistă a enormelor erori ale medicinei alopate în ultimii 100 de ani?

Vorbiţi de spre “timpul care va decide”? Păi din 1987 (anul declărarii hepatitei C ca şi  afecţiune cauzată de retrovirusdul HC) şi până acuma au trecut 22 de ani. Şi cu ce rezultate? Măreţe! Nu se mai dau trei interferoane pe săptămână, ci doar unul, da de trei ori mai scump. Mulţumim din inimă concernului !

Iar ca şi cireaşă pe tort, citez “ceea ce dumneavoastra cereti sunt lucruri cu aplicabilitate practica foarte mica, care intereseaza mai mult cercetarea”.

Acuma, serios, chiar nu înţelegeţi nimic, sau doar vă prefaceţi. Păi dacă dovezile de certificare a existenţei virusului HC, stabilirea “standardului de aur” conform legilor virologiei, nu se pot aduce în cazul retorovirusului HC, asta înseamnă că această calea terapeutică antivirală nu are nici o logică. Cum poţi decide să terapiezi cu medicamentaţie antivirală un agent patogen (retrovirus) care nu există?

Dar terapia pe 48 de săptămâni costă binişor peste 20.000 de Euro. Ori fără virus HC nu mai există terapie antivirală! Tot mai sunteţi de părere că sunt lucruri cu aplicabilitate foarte mică? Care nu interesează decât cercetarea? Nu cumva interesează în primul rând industria farmaceutică? Nu cumva interesează de asemenea şi medicul care îşi leagă cel puţin pentru un an pacientul de cabinetul său prin analize, injecţii, vizite, controale, etc? Mulţumesc, camy!

 

În fine, cam asta ar fi de povestit despre felul “foarte solicitant” prin care medicii specialişti consideră că este cazul să răspundă unor întrebări şi solicitări din partea omului obişnuit.

Cine aruncă aici cu noroi? Cel care pune o întrebare pentru a-şi clarifica nişte probleme sau cel care ori nu dă nici un răspuns din turnul său de fildeş,  ori dă un răspuns din categoria «hai să batem câmpii».

Stimaţi  medici, vă mulţumesc respectuos pentru colaborare,

al Dumneavoastră,

Qui bono.

Fabrica de Sclavi: Radiografie si intrebari

AngelA a postat urmatorul mesaj:

Apropos de sclavii zilelor noastre, adica eu si tu si mai bine de 90% din co-planetarii nostri,
iata un film documentar din 2009 despre conditia omului modern ca sclav.

Filmul se numeste:
“De la servitude moderne”

Filmul a fost realizat de Jean-François Brient si Victor L Fuentes.

Puteti descarca filmul de la adresa (copy-left!, adica FREE, fara copyright):
http://www.megaupload.com/?d=8T3PIPQN

Alte info: http://www.delaservitudemoderne.org/

Traducerea im lb. romana o gasiti pe http://www.titrari.ro, mai precis la

http://www.titrari.ro/index.php?page=cautareavansata&z8=-1&z5=0352934

Vizionare placuta tuturor!

Am vazut filmul si este o radiografie extrem de interesanta si relativ completa a sclaviei moderne si merita vazut. Dar mai ales merita meditat asupra caii de eliberare. Evident, intai este necesar ca fiecare sa aleaga in deplina cunostinta de cauza: sclav sau om liber. Si nu este nimic rau in a alege sa fii sclav; dar este necesar sa fii constient ce anume ai ales. Un sclav constient de faptul ca a ales sa fie sclav are o viata linistita, suporta tot ce are de suportat si nu isi mai bate capul cu diversele probleme. Pur si simplu face ceea ce decid „Lorzii sistemului” 😀

Un sclav care nu este constient ca este sclav ci se pretinde liber este un adevarat teren de lupta” el cu el. E clar cine pierde, nu?

Descrierea filmului „Despre sclavia moderna” este disponibila aici, impreuna cu alte informatii:

http://www.delaservitudemoderne.org/text.html
Modern servitude is voluntary, consented to by the mass of slaves who trudge along the face of the Earth. They themselves buy the commodities that enslave them every day more. Slaves procure alienating jobs that are bestowed upon the tamed. They, themselves, choose the masters whom they will obey. For this absurd tragedy to play-out, it has been necessary to breed in them the ignorance of their own exploitation and alienation. Behold the bizarre modernity of our time. As with the slaves of antiquity, serfs of the Middle Ages or the working-class of the first industrial revolutions, today we bear witness to an emerging class of the totally enslaved. The difference being that they don’t know it or better yet choose to ignore it. They fail to recognize the one weapon available to the enslaved: rebellion. Slaves accept without question the pitiful life that was manufactured on their behalf. Apathy and resignation are the sources of their misfortune.

Behold the nightmare of the modern-day slave; whose sole aspiration is to be swept away by the macabre dance of the machine of alienation.

Oppression becomes modern spreading out everywhere mystifications that hide our slave condition.
Reveal reality as it is and not as power represents it, is indeed the most genuine subversion.
Only truth is revolutionary.

Vaccinarea HPV – de la bani la sfidare

Declaratia dr. Streinu Cercel la Realitatea  http://www.realitatea.net/streinu-cercel–elevele-vor-fi-vaccinate-impotriva-hpv-fara-aviz-din-partea-parintilor_650087.html este o oglinda perfecta a atitudinii autoritatilor legat de „respectul” pentru libertatile populatiei.

Elevele de 13 ani vor fi vaccinate împotriva HPV fără aviz din partea părinţilor a anunţat Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, la videochat-ul REALITATEA.NET LIVE.

‘Nu se mai cere aviz pentru vaccinare. Se va proceda ca la orice campanie de vaccinare şcolară. Se anunţă cu o zi înainte, iar cine este bolnav anunţă  că nu se prezintă la şcoală. Luăm în discuţie să dăm posibilitatea şi celor care nu au participat anul trecut la campanie să se vaccineze acum”, a spus secretarul de stat.

Optiunea de a administra copiilor, populatiei tinere un vaccin / un medicament care nu numai ca este insuficient testat si datele publicate sunt incoerente, dar producatorul nu este dispus sa permita accesul  cercetatorilor independenti, arata gradul de sfidare pe care si-l permit autoritatile. Nu sanatatea este prioritatea lor ci un interes strict comercial.

Probabil, domnul Streinu Cercel nu a citit niciodata Codul Nuremberg care este extrem de incomod pentru companiile farmaceutice.

Faptul ca nu respecta Codul sau Constitutia reprezinta un aspect .. dar faptul ca nu cere verificarea datelor din studiile legate de Gardasil si Cervarix .. asta-i deja altceva.  Sa vaccinezi grupe de oameni ( fetitele de 12-13 ani) pentru care NU exista studii .. este pur si simplu a experimenta pe oameni. Evident, nimeni nu spune ca exista posibilitatea ca fetitele SA FIE DEJA purtatoare de HPV provenit de la mama. Exista studii care dovedesc asta. OK, problema este ca daca vaccinezi peste o infectie deja existenta, poti avea tot felul de surprize, inclusiv sa cresti riscul de aparitie a cancerului de col cu peste 44%, dupa cum scrie chiar in documentele de la FDA (pg 13).

„ Sunt doua procupari importante care au fost identificate pe parcurusul evaluarii eficacitatii pentru BLA [biologics license application]. Una este potentialul Gardasilului de a amplifica boala in cadrul unui subgrup de subiecti ( n.t. : din grupurile de testare) care prezentau, la inceputul testelor, evidente de infectie persistenta cu tulpini HPV din tipul celor prezenta si in vaccin.

Cea dea doua preocupare a fost data de depistarile de leziuni CIN 2/3 ( neoplazie interepiteliala cervicala, schimbari celulare abnormale, in stadiu moderat)  sau inrautatiri ale simptomelor produse de tipuri ( tulpini) de HPV neincluse in vaccin. Aceste imbolnaviri cauzate de alte tulpini de HPV au potentialul de a micsora eficacitatea rezultatelor Gardasilului in generarea protectiei pentru tulpinile HPV continute in vaccin. (…)

Rezultatul analizelor exploratorii pentru subgrup …. sugereaza o ingrijorare ca subiectii care erau pozitivi la tulpinile incluse in vaccin au avut mai multe leziuni CIN 2/3 sau mai grave”. ( FDA, “VRBPAC Background Document: Gardasil HPV Quadrivalent Vaccine,” May 18, 2006,http://www.fda.gov/ohrms/dockets/ac/06/briefing/2006-4222B3.pdf , Accessed June 26, 2008.)

Spuneam aici despre cererile oamenilor de stiinta din Germania care cer o reanalizare a vaccinarii HPV si incetarea informarii inselatoare [a publicului]:

Oricum, in loc sa masoare efectul acestor vaccinuri impotriva cancerului de col, studiile au examinat incidenta leziunilor [intraepiteliale] de col ( potential precursoare ale cancerului cervical) la femeile cu varste cuprinse intre 15 si 26 de ani.

Vaccinul a produs, intr-adevar, o scadere cu 98% (2) a incidentei stadiilor precanceroase asociate cu HPV 16 sau 18 la femeile care nu fusesera infectate cu aceste 2 tulpini. Acest rezultat a condus la mult optimism si a fost proclamat peste tot ca 70% din cazurile de cancer de col asociate cu HPV 16 si 18 pot fi prevenite aproape complet, ajungandu-se astfel la o scadere aproape completa a cazurilor de cancer de col -din cele 70% declarate ca fiind cauzate de HPV. Dar aceasta presupunere nu a fost niciodata confirmata prin studii stiintifice.

In analizele ce includ toate femeile inrolate [in studiul clinic], FUTURE I a aratat o scadere de 7.8% (3) a incidentei tuturor leziunilor cervicale de grad inalt ( cifra a fost luata de la EMEA 2008 ), iar FUTURE II a aratat o scadere de 17% (4). Aceste evaluari nu au fost considerate de STIKO. Referitor la cel de-al doilea vaccin, Cervarix, STIKO si-a bazat recomandarile exclusiv pe datele despre preventia infectiilor persistente. Date legate de eficacitatea vaccinului Cervarix impotriva stadiilor precanceroase sau a cancerului [de col] nu sunt inca disponibile.

Eficacitatea Gardasil, ce a fost caracterizata ca fiind “modesta”, a fost partial explicata de faptul ca o parte din femeile examinate erau deja infectate cu HPV 16 sau 18. Este bine stiut ca vaccinul nu functioneaza daca o femeie este deja infectata. Asa ca s-a recomandat ca femeile sa fie vaccinate inainte de a fi infectate cu HPV, de exemplu inainte de a deveni active sexual. STIKO, in recomandarile sale, a stabilit varsta ca fiind intre 12 si 17 ani. Datele referitoare la eficacitatea impotriva stadiilor incipiente de cancer de col se refera numai la femeile cu varsta intre 15 si 17 ani si NU la cele intre 12 si 14 ani.

Pentru a acoperi lipsa acestor date, studiile FUTURE au condus analize statistice ce au inclus numai fete si femei ce erau neinfectate cu HPV 16 si 18 la inceputul studiului. Acest grup s-a presupus ca este aproximativ ca cel al fetelor de 12 ani. Oricum, a ramas neclar cum afecteaza Gardasil numarul total de leziuni cervicale de grad inalt in acest grup. Singurele date disponibile vin dintr-un studiu de follow-up timp de 2 ani al studiilor FUTURE publicate de FDA in 2006 , iar acest studiu arata o eficacitate de 16.9% (5). Studiul FUTURE II arata o eficacitate estimata de 27% (6). EMEA ofera o estimare de 37.9% (7) pentru 2006 si 46.1% (8) pentru 2007 in cazul unor populatii variate. Oricum, pentru a ajunge la aceasta cifra de 46.1%, aproximativ jumatate din femeile inrolate [in studiul clinic] au fost excluse post hoc. [n.tr. dar nu se spue DE CE au fost excluse]

Cand le-au fost cerute date suplimentare, Sanofi-Pasteur MSD Germania a replicat: “Cifrele si tabelele nepublicate sunt disponibile NUMAI colegilor care sunt direct implicati in evaluarea rezultatelor la sediul din SUA. Noi nu avem aceste date si nici nu le vom cere/primi”.

La toate astea se adauga recentele declaratii ale Dr. Diane Harper:

PRELUAT DE PE  blogul LUMEA DUPA EUFROSIN

Bombă în lumea medicală: vaccinul HPV inutil, face rău.

Cercetator al vaccinului HPV Gardasil, lanseaza bomba

Harper: Controversatul vaccin nu face nimic pentru reducerea ratei cancerului cervical

Dr. Diane Harper, cercetator sef in dezvoltarea a doua vaccinuri HPV, Gardasil si Cervarix, spune ca ele nu fac mai nimic pentru reducerea ratei cancerului de col si chiar daca ele au fost recomandate fetelor incapand de la varsta de 9 ani, nu au fost testate pentru copiii sub varsta de 15 ani.

Dr. Harper, directorul Grupului de Cercetare pt. Prevenirea cancerului ginecologic la Universitatea Statului Missouri, a facut aceste remarci in timpul unei adrese la cea de-a 4-a Conferinta publica despre vaccinare, care a avut loc in Reston, Virginia, intre 2-4 Octombrie. Cu toate ca discursul ei a fost menit sa promoveze vaccinurile, participantii spun ca au plecat cu convingerea ca ele nu trebuiesc facute.

“Am venit de la discurs cu perceptia ca riscurile efectelor adverse sunt mult mai mari decat riscul cancerului cervical, nu pot sa nu intreb de ce ar fi nevoie de acest vaccin”, spune Joan Robinson, editor asistent al Institutului de Cercetari pt. populatie.

Dr. Harper si-a inceput remarcile cu observatia ca 70 % din infectiile HPV se vindeca singure pana intr-un an. Pana la doi ani, procentajul creste la 90 %. Din cele 10 % care raman, numai jumatate vor contracta cancer cervical, ceea ce face vaccinul inutil.

Se pare ca tratamentele conventionale si masurile preventive (intre care testele Papanicolau), scad rata cancerului cu 4% pe an. In ritmul acesta, in 60 de ani, declinul va fi de 91,4% chiar si cu tratamentul curent. Chiar daca 70% din femei ar fi vaccinate si re-vaccinate in aceeasi perioada de timp, Gardasilul tot nu ar putea pretinde ca face ceea ce tratamentele traditionale obtin deja.

D-soara Robinson spune ca n-a putut sa nu se intrebe: “Daca asa stau lucrurile, de ce se mai vaccineaza?”. Dupa murmurele doctorilor din audienta, era aparent ca si ei se intrebau acelasi lucru.

La acest stadiu, Dr. Harper a aruncat o bomba si mai mare in audienta, cand a declarat “Vaccinul nu a fost testat pentru fete mai tinere de 15 ani”.

Merck, producatorul vaccinului, a studiat numai un grup mic de fete sub 16 ani care au fost vaccinate, dar nu le-a urmarit suficient pentru a conchide prezenta suficienta a anticorpilor HPV.

Aceasta nu e intaia oara cand Dr. Harper reveleaza ca Merck nu a testat niciodata siguranta Gardasilului pentru fetele tinere. In timpul unui interviu dat in 2007, ea a afirmat ca vaccinarea unor fetite de doar 11 ani “este un gigant experiment asupra sanatatii publicului”.

Atunci campania Merck de promovare a obligativitatii vaccinului in scoli era la varf, iar Dr. Harper se opunea cu putere ideii si cu toate ca incercase de luni de zile sa convinga marile canale de televiziune si ziarele sa o asculte, nimeni nu ii facea publice ingrijorarile.

“E prostesc sa vaccinam fete de 11-12 ani”, spunea ea atunci. “De asemenea, nu exista suficiente evidente adunate asupra efectelor secundare pentru a fi sti ca vaccinul este sigur”.

Cand a fost intrebata de ce reveleaza acestea, a raspuns: “Vreau sa stiu ca pot dormi linistita noaptea”.

De la introducerea vaccinului in 2006, publicul a aflat despre efectele nedorite, la modul greu.
Pana acum, 15,037 fete au raportat efecte adverse de la Gardasil, Centrului National de raportare a efectelor vaccinurilor (VAERS). Intre aceste efecte se afla sindromul Guilliane Barre, lupus eritematos, paralizie, crize, cheaguri de sange, inflamari ale creierului si multe altele. CDC (Centrul pt. controlul bolilor) admite ca au fost raportate 44 de morti.

Dr. Harper a participat deasemenea in cercetarile efectuate asupra versiunii Glaxo-Smith-Kline a vaccinului, numit Cervarix, folosit in Marea Britanie, dar neaprobat in SUA. De cand guvernul a inceput administrarea vaccinului fetelor de varsta scolara anul trecut, mai mult de 2,000 au raportat efecte adverse, incluzand greata, ameteli, vedere neclara, convulsii, crize si hiperventilatie. Cateva au raportat reactii multiple, 4,602 fiind inregistrate in total. Cel mai tragic caz a fost a unei fete de 14 ani, care a cazut moarta pe coridorul scolii, la o ora dupa primirea vaccinului.

Cercetatorul a mai afirmat intr-un raport publicat luna trecuta in Jurnalul Asociatei Medicilor Americani, ca “rata efectelor adverse este mai mare decat incidenta cacerului cervical”.

sursa The Philadelphia Bulletin

Acum, credem noi că aceste lucruri îi sunt necunoscute proaspătului secretar de stat, Dr. Streinu-Cercel, care a afirmat acum două zile că vaccinul HPV va fi dat cu forţa, elevelor românce, fără consimţământul părinţilor? Sfântă naivitate..
E evident că el are cunoştinţă de aceste fapte, dar ca mason, are şi o agendă de îndeplinit. Pe spatele copiilor noştri. Îi vom permite?

Aici veti gasi un scurt formular tipizat : copiati si completati in doua exmeplare, urmand instructiunile, pentru a evita nefericirea de a avea acest vaccin daunator injectat in fiicele Dvs.

Fabrica de minciuni – Episodul 4.4: Stiinta si lege de vanzare

„Intellectual slavery, of whatever nature it may be, will always have as a natural result both political and social slavery.” Mikhail A. Bakunin

Regula nr.4 : Banii vin din boli, nu din sanatate. Ca sa poti vinde ai nevoie de o iluzie de “stiintific verificat” si “siguranta verificata”. Deci cumpara-ti o agentie de aprobari, companii care desfasoare studii clinice si muuulti medici, cercetatori, oameni de stiinta.

In loc de introducere:

Fiul Inaltului Stapan al Sclavilor (FISS): Tatiii, sclavii astia-s mai ceva ca gandacii de bucatarie. Oricate chimicale pui IN ei tot nu vor sa moara.

Stapanul Sclavilor (SS): Dragu’ tatii, inainte sa moara ei trebuie sa produca bani, sa sufere, altfel nu-i folositor ca sclav.

FISS: Tatii, da’ vreau si eu un jurnal stiintific, sa spun ce vrea muschiu’ meu acolo.

SS: Da, dragu’ tatii, cate jurnale sa-ti dea tata?   

Cumparam medici, cercetatori si jurnalisti SI jurnale .. cine se ofera?

 Am mai scris despre “bunele” obiceiuri ale companiei Merck, despre listele cu medici de “neutralizat” si documentele in care s-a vazut negru pe alb au aparut in cadrul unui proces intentat companiei Merck in Australia.

Tot in acel proces au aparut diverse alte chestii interesante.

30 Aprilie 2009 The Scientist    

Merck a platit o suma nedeclarata catre Elsevier pentru a produce mai multe volume ale unei publicatii care avea aparenta unui jurnal medical peer-reviewed dar continea numai re-publicari sau sumare ale unor articole  – cele mai multe prezentand date favorabile produselor Merck . Pseudo-jurnalul se pare ca a fost un instrument de marketing fara sa se fi declarat sponsorizarea din partea companiei. [..]

Australasian Journal of Bone and Joint Medicine, publicat de Exerpta Medica, o divizie a uriasului publisher stiintific Elsevier nu este indexata in baza de date MedLine si nu are nici macar un site ( fie el si defunct). The Scientist a obtinut 2 numere ale jurnalului, ambele din volumul 2 si datate 2003. Publicatiile contineau relativ putina publicitate in afara de ad-urile pentru Fosamax ( un medicament al Merck pentru osteoporoza ) si Vioxx. (Click aici  si aici  pentru a vedea pdf-urile celor doua numere de jurnal.)    

 Acum 3 saptamani ziarul The Australian a mentionat ca Merck a creat un jurnal din nimic (pentru a se folosi de el ca unealta de marketing). Informatia a aparut la lumina in contextul unui proces civil intentat de Graeme Peterson impotriva Merck si a subsidiarei din Australia (MSDA). Graeme Peterson a suferit un atac de cord in 2003 in timp ce era in tratament cu Vioxx.

In marturia depusa la proces, George Jelinek, un medic australian si vechi membru al Asociatiei Mondiale a Editorilor Medicali, a revizuit 4 numere ale jurnalului, publicate in 2003 si 2004. Un “cititor obisnuit” ( chiar medic) ar fi putut fi usor indus in eroare si sa considere publicatia ca fiind un jurnal medical peer-reviewed “original” – a spus George Jelinek in declaratia sa. “Numai o examinare amanuntita a jurnalelor, impreuna cu cunoasterea conventiilor de publicare si a jurnalelor medicale mi-au permis sa determin ca acest jurnal NU a fost, de fapt, un jurnal medical peer-reviewed ci doar o publicatie de marketing a MSDA”.

George Jelinek a mai declarat ca 4 din cele 21 de articole din primul numar analizat de el se refereau la Fosamax. In al doilea numar al publicatiei 9 din cele 29 de articole erau legate de Vioxx si alte 12 de Fosamax. Toate aceste articole prezentau concluzii pozitive referitor la medicamentele produse de MSDA.

OOOOPS .. sunt 6 nu 1!

7 Mai 2009 The Scientist  

Elsevier, gigantul publisher de jurnale stiintifice, a recunoscut ca din 2000 pana in 2005 a produs un total de 6 publicatii care au fost sponsorizate de companii farmaceutice (al caror nume nu a fost dezvaluit) si aratau precum jurnalele medicale peer reviewed dar nu declarau public sponsorii.

Elsevier conduce o “ancheta interna” asupra practicilor de publicare dupa ce s-a aflat ca aceasta companie a produs, in 2000, publicatii finantate de companiile farmaceutice fara a declara faptul ca “jurnalul” era finantat integral de o corporatie.

Un purtator de cuvant al Elsevier a transmis catre The Scientist printr-un email ca un total de 6 titluri “dintr-o serie de publicatii sponsorizate” au fost realizate de biroul lor din Australia [..]. Aceste titluri sunt: the Australasian Journal of General Practice, the Australasian Journal of Neurology, the Australasian Journal of Cardiology, the Australasian Journal of Clinical Pharmacy, the Australasian Journal of Cardiovascular Medicine, and the Australasian Journal of Bone & Joint [Medicine]. Elsevier a refuzat sa ofere numele companiilor care au sposorizat [..]

Trebuind sa confrunte practicile chestionabile ce planeaza asupra Australasian Journal of Bone and Joint Medicine, Elsevier a indicat ca nu are de gand sa investigheze mai mult acest aspect, dar se pare ca decizia a fost schimbata.   

„We are currently conducting an internal review but believe this was an isolated practice from a past period in time,” Hansen continued in the Elsevier statement.

––––

Fabrica de Minciuni – Episodul 4.0: Stiinta si lege de vanzare

Fabrica de Minciuni – Episodul 4.1: Stiinta si lege de vanzare

Fabrica de minciuni – Episodul 4.2: Stiinta si lege de vanzare

Fabrica de minciuni – Episodul 4.3: Stiinta si lege de vanzare

Fabrica de minciuni – Episodul 4.3: Stiinta si lege de vanzare

Regula nr.4 : Banii vin din boli, nu din sanatate. Ca sa poti vinde ai nevoie de o iluzie de “stiintific verificat” si “siguranta verificata”. Deci cumpara-ti o agentie de aprobari, companii care desfasoare studii clinice si muuulti medici, cercetatori, oameni de stiinta. 

  Aldous Huxley: “Medicine is so ahead of its time that nobody is healthy any more.”

Cumparam medici, cercetatori si jurnalisti .. cine se ofera?

25) – Stealth Marketers: ARE DOCTORS SHILLING FOR DRUG COMPANIES ON PUBLIC RADIO? Shannon Brownlee and Jeanne Lenzer, May 9, 2008

Acum cateva saptamani, ascultatorii fideli ai Postului National Public de Radio au putut urmari un episod al seriei radiofonice castigatoare “Mintea infinita”, numita “Natia Prozac: Revizitata”. Secventa prezenta discutia dintre patru experti in medicina, pe tema controversatei legaturi dintre antidepresive si suicid. Dupa parerea celor patru, grijile legate de medicamente au fost exagerate.

Acest lucru pare credibil, cu exceptia unui detaliu de importanta cruciala, care nu a fost niciodata dezvaluit ascultatorilor: toti cei patru experti, incluzandu-l pe Goodwin, au legaturi financiare cu producatorii antidepresivelor. De asemenea, nu se mentioneaza faptul ca au existat  “sponsorizari nerestrictionate” pe care “Mintea Infinita” le-a primit de la producatorii de medicamente, incluzandu-l pe Eli Lilly, producatorul Prozac.

Nu stim cat de mari au fost sumele de bani sau cand a primit emisiunea ultima sponsorizare deoarece nici Goodwin sau vreunul dintre producatorii nu a raspuns repetatelor noastre solicitari pentru acordarea unui interviu. Dar punctul important este ca aceste conflicte de interese financiare nedeclarate ale presei par sa apara peste tot. Unii experti, ce par a fi independenti, servesc de fapt ca promotori de marketing pentru industriile medicamentelor si biotehnologiilor iar reporterii fie nu stiu despre existenta acestor conflicte de interese fie evita sa le declare public […]

Conflictele de interese apar chiar si in cele mai neasteptate locuri. Un studiu recent  despre centrele medicale academice publicat in JAMA (the Journal of the American Medical Association) arata ca 60% din sefii departamentelor din aceste centre au conexiuni personale cu industria – si servesc ca si consultanti, membri in consilii sau sunt platiti pentru prezentari – in timp ce 2/3 din departamentele centrelor medicale academice au legaturi institutionale cu industria medicamentelor. Astfel de legaturi pot fi extrem de rentabile. Conform acestor  articole  din literatura medicala, exista de 3.5 ori mai multe sanse ca cercetatorii care primesc fonduri de la producatorii de medicamente si dispozitive medicale sa concluzioneze in studiile lor ca medicamentul sau dispozitivul medical functioneaza, comparativ cu cercetatorii care nu primesc astfel de finantari. 

26)  – Researchers Fail to Reveal Full Drug Pay, Gardiner Harris and Benedict Carey, June 8, 2008

Un psihiatru pediatru de talie mondiala de la Harvard, ale carui lucrari au alimentat explozia in folosirea medicamentelor antipsihotice puternice la copii, a castigat cel putin 1,6 milioane de dolari in taxe de consultanta de la producatorii de medicamente ( din anul 2000 pana in anul 2007) dar ani de zile nu a raportat mare parte din veniturile sale functionarilor universitatii, in conformitate cu informatiile furnizate de Congresul anchetatorilor.

Conform Senatorului Charles E. Grassley, prin nedeclararea veniturilor, doctorul psihiatru  Dr. Joseph Biederman si un coleg al sau (Dr. Timothy E. Wilens) din departamentul de psihiatrie de la Harvard Medical School, au incalcat legile federale si regulile universitatii destinate sa detecteze potentialele conflicte de interese.

Ca si Dr. Biederman, Dr. Wilens  a intarziat declararea veniturilor de cel putin $1.6 million obtinute intre 2000 si 2007, iar un al coleg de Harvard , Dr. Thomas Spencer, a recunoscut ca a casticat cel putin $1 million dupa ce a fost presat de investigatorii senatorului  Grassley. Dar chiar si aceste declaratii tarzii s-ar putea sa subevalueze sumele primite de cercetatori [de la companiile de medicamente] pentru ca exista contradictii intre declaratiile cercetatorilor si informatiile puse la dispozitie de producatorii de medicamente. [..]

Un exemplu: Dr. Biederman a declarat universitatii ca in 2001 nu a primit nici o suma de bani de la Johnson & Johnson. Cand a fost rugat sa verifice din nou, dr. Biederman a spus ca a primit $3,500. Dar Johnson & Johnson a declarat senatorului Grassley ca i-a platit lui Biedermann $58,169 in 2001 [..]

Alyssa Kneller, purtator de cuvant la Harvard, a declarat intr-un email: “Informatiile publicate de senatorul Grassley sugereaza ca, in anumite cazuri, fiecare doctor s-ar putea sa fi omis sa declare sumele primite din partea companiilor farmaceutice sau a altor entitati desi aceste sume ar fi trebuit declarate”  [..]

Dr. Biederman este unul dintre cei mai influenti cercetatori in psihiatria pediatrica [..]. Desi multe dintre studiile realizate de el sunt mici si, de cele mai multe ori, finantate de producatorii de medicamente, lucrarile doctorului au ajutat la alimentarea unei controversate cresteri de 40 de ori ( din 1994 in 2003) a diagnosticelor de tulburare bipolara la copii. [..]  Ancheta senatorului Grassley nu a avut ca scop investigarea calitatii cercetarilor.

 27)  Cazuri notorii de lucrari stiintifice falsificate si publicate in jurnalele stiintifice: 

a) Cazul Dr. Darsee ( cercetator in cardiologie)

– NOTORIOUS DARSEE CASE SHAKES ASSUMPTIONS ABOUT SCIENCE, WILLIAM J. BROAD, June 14, 1983

52 de lucrari stiintifice si abstracturi fictive apartinand Dr. Darsee au fost recent retrase la insistentele anchetatorilor de la Emory University din Atlanta. In 1979, la varsta de 31 de ani, Dr. Darsee a ajuns  la Harvard Medical School. Aici apare ce-a de-a doua „curatare” a lucrarilor Dr. Darsee; in februarie, dupa o ancheta federala ce a investigat lucrarile lui in cadrul Harvard , universitatea a retras inca 30 de lucrari. Practic aceste lucrari au fost nedetectate ca falsuri timp de 14 ani.

 EMORY TELLS HOW PHYSICIAN FAKED MUCH RESEARCH  (AP)

Se spune ca a fost posibil sa falsifice cercetarile pentru ca supervizorii sai aveau incredere in el si nu au urmarit indeaproape lucrarile sale. Din cele 10 lucrari stiintifice publicate de Dr. Darsee in jurnale medicale de prestigiu , „8 nu pot fi verificate” se precizeaza de catre reprezentantul Emory. Din 45 de abstracturi, scurte descrieri ale lucrarilor in curs, 43 sunt considerate partial sau total falsificate.

Anchetatorii de la Emory au spus ca Dr. Darsee a raportat date din experimente ce nu au fost niciodata facute si a „extins” alte date pentru a raporta rezultate semnificative. In cel putin 23 de abstracturi [dr. Darsee] a mentionat colegi de la Emory ca fiind coautori desi ei nu auzisera niciodata despre lucrarile respective.

Michael Aycock, decan asistent la Emory University School of Medicine amentionat ca dr. Darsee nu a realizat experimente frauduloase ce ar fi amenintat viata pacientilor ci mai degraba a lucrat cu probe de sange, tesuturi, urina, unele raportate fraudulos iar altele ne-prelevate niciodata. Michael Aycock a adaugat ca viata nici unui pacient nu a fost pusa in pericol [in timpul cercetarilor].

http://ccnmtl.columbia.edu/projects/rcr/rcr_misconduct/foundation/index.html#1_B_1

Coautorii din cazul Darsee fie nu stiau ca au fost trecuti pe lucrari , fie nu au avut legatura directa cu cercetarile. S-a constatat ca nu au participat la aceasta frauda si nu stiau despre toate aceste lucrari fabricate.

[n.tr. destul de greu de crezut, mai ales ca multi dintre ei lucrau in acelasi domeniu si urmaresc studiile publicate, in plus mai toti se uita dupa autori – coautori].

b) Robert A. Slutsky, cercetator in radiologie la Universitea din California, San Diego,

Slutsky se pare ca publica o lucrare la fiecare 10 zile si asta timp de ani multi; includea numele multor coautori pentru a induce in eroare editorii si pentru a acoperi ceea ce mai tarziu s-a dovedit a fi frauda.

Comportamentul sau a continuat pana in 1985; la acel moment aplicase pentru o promovare si un reviewer a descoperit date duplicate in 2 dintre articolele lui Slutsky. Mai tarziu Slutsky a demisionat dar ancheta a descoperit mai tarziu ca din cele 137 de lucrari publicate, 77 erau valide, 48 erau cu semn de intrebare si 12 erau complet false.

DR. Poehlman a fost condamnat la 1 an de inchisoare pentru „fals in aplicarea pentru un grant ( fonduri) federal si pentru fabricarea timp de mai mult de un deceniu a unor date stiintifice legate de obezitate, menopauza, imbatranire”  

Richard Borison si Bruce Diamond

Richard Borison si Bruce Diamond, un psihiatru si un cercetator de la Medical College of Georgia (MCG) au fost gasiti vinovati pentru deturnarea a mai mult de 10 milioane dolari din banii Colegiului in anii 1990, ruland studii false.

http://www.psychiatrictimes.com/display/article/10168/48796 

Acuzatiile au pornit de la faptul ca cei doi cercetatori au condus peste 100 de proiecte de cercetare pentru mai mult de 20 de companii farmaceutice folosind resursele MCG dar au fentat procedurile.

Borison si diamond au condus cercetari pe un spectru larg de boli mintale, inclusiv Alzheimer, schizofrenie, anxietate, depresie si au avut contracte cu companii farmaceutice din SUA si din alte tari. Cercetarile lor au inclus studii clinice pentru medicamente precum olanzapine, noul medicament al Eli Lilly pentru tratarea schizofreniei, risperidone de la Janssen  Pharmaceutica. O cercetare pe Medline arata ca Borison Si Diamond au publicat mai mult de 20 de articole din 1988 pana acum.   

Dr. Fiddes   a fost presedintele unei companii de cercetare medicala din Whittier, CA. A condus peste 200 de studii incepand cu 1990. A fost implicat in masive fabricari si falsificari de date.  Dr. Fiddes a eliminat date din istoricul medical al pacientilor, a “inventat”pacienti, a fabricat rezultate de laborator.

In 1997 a recunoscut vinovatia; in 1999 FDA l-a descalificat din functia de investigator clinic. In 2000 i-a fost revocata licenta medicala.

Am auzit de scrisori de genul “Draga Doctore” dar niciodata de o scrisoare “Draga eu” . Ei .. uite o noutate.

Si am aflat ca psihiatrul de la Universitatea Emory, dr. Charles Nemeroff si-a scris o astfel de scrisoare in 2000 cand servea si ca editor sef al jurnalului medical Depression and Anxiety. Scrisoare “Draga eu” aparuta in jurnal, arata faptul ca el se plateste pe el cu 3000 de dolari pentru a scrie un articol pentru un supliment special al jurmalului medical , cu ocazia “celei de-a 5-a aniversari a introducerii Effexor” – un antidepresant de la Wyeth.

Conform senatorului Charles Grassley (republican, statul Iowa) care a investigat platile facute de copania de medicamente catre un numar de psihiatri din mediul academic, Nemeroff a facturat universitatea Emory cu suma de 3000 de dolari pentru acest articol. Banii platiti de Emory catre doctor au venit dintr-un grant pe care companie Wyeth l-a acordat universitatii.

Dr. Scott S. Reuben

Scott S. Reuben, MD, de la  Baystate Medical Center din Springfield, Mass., un pionier in zona analgezicelor multimodale, se pare ca a falsificat cel putin 21 dintre studiile sale, incepand din 1996.  ARticolele sale au fost publicate Anesthesiology, Anesthesia and Analgesia, the Journal of Clinical Anesthesia si alte jurnale care au retras lucrarile sau sunt in curs de retragere, spun sursele familiare cu acest scandal. Jurnalele au subliniat ca cercetatorii coautori la aceste lucrari nu au fost acuzati de nimic.  

28)  –Drugmakers Fund Journalism Group, David Armstrong, July 25, 2008

Doctorii si asociatiile medicale au incasat o multime de lovituri pentru ca s-au bazat pe sponsorizarea companiilor de medicamente pentru continuarea studiilor medicale. Criticii spun ca sesiunile sunt deseori partinitoare si sunt in favoarea unui anumit tratament sau medicament [..]

Acum si jurnalistii se alatura grupurilor care primesc subventii de invatamant profesional de la Big Pharma. La conventia Unity din Chicago – o adunare a mii de jurnalisti minoritari – producatorul medicamentului pentru diabet Novo Nordisk a sponsorizat o masa de pranz numita “Explozia diabetului: Un apel la actiune pentru jurnalistii de culoare”.

30)  – Big Pharma Pushes Drugs That Cause Conditions They Are Supposed to Prevent, Martha Rosenberg, July 24, 2008

 La fel ca refluxul gastroesofagian si tulburarea bipolara, osteopenia a inceput sa aduca milioane de dolari atunci cand a fost patentat un medicament pentru tratament.

“Osteopenia, sau riscul de a dezvolta osteoporoza, a devenit o boala la conferinta despre osteoporoza organizata de World Health Organization in anul 1992 si sponsorizata de doua companii de medicamente si o fundatie a unei companii de medicamente”, scrie Susan Kelleher in Seattle Times. 

Folosind ca ca standard masuraratorile densitatii oaselor, sau “scorurile T” ale unei femei de 30 de ani, noua conditie, osteopenia, a avut “granite atat de largi incat includ mai mult de jumatate din toate femeile de peste 50 de ani” scrie Kelleher. Si n-a stricat sa apara 10000 de aparate de masurat densitatea oaselor in cabinetele doctorilor pentru a detecta noua boala (in anul 1995 erau doar 750)  multe dintre ele aflate in proprietatea Merck si finantate de Merck, al carui medicament osteoporozei, Fosamax, a aparut in 1995.

31)  – Lilly Trained Reps to ‘Neutralize’ Zyprexa-Diabetes Link, Jacob Goldstein, July 31, 2008

 “Noi NU vom aborda proactiv ingrijorarile legate de diabet”, au fost sfatuiti in anul 2002 reprezentantii de vanzari ai antipsihoticelor Zyprexa produse de Eli Lilly. “Concurenta castiga daca noi suntem distrasi si vorbim despre diabet.”

Acest dicton al companiei este mentionat in documentele puse la dispozitia judecatorilor intr-un proces din Alaska, raporteaza Bloomberg in aceasta dimineata. Cu cateva luni inainte ca Lilly sa plateasca statului 15 milioane de dolari, acesta din urma a dat in judecata pe producatorul Lilly. In acest caz Lilly nu a recunoscut infractiunile. [..]

Cresterea in greutate esyte un efect advers frecvent in cazul utilizarii Zyprexa si doctorii au vazut “o conexiune logica intre cresterea in greutate si diabet” se mentioneaza intr-un formular de instruire al fortei de vanzari ( in 2002).

“Credem ca este esential sa slabim aceasta legatura, sa neutralizam aceasta problema diabet / hiperglicemie “ mai spune documentul, conform Bloomberg. “ Neutralizarea oricarei ingrijorari ale clientilor nostri este esentiala pentru cresterea  Zyprexa pe piata.”

 N. TR.:  Zyprexa este subiectul a  22,191   rapoarte de efecte adverse in baza de date a FDA ( pana la sfaristul lui 2008), inclusiv 3,442 de rapoarte  ce precizeaza ca rezultatul a fost decesul. 

––––––

Fabrica de Minciuni – Episodul 4.0: Stiinta si lege de vanzare

Fabrica de Minciuni – Episodul 4.1: Stiinta si lege de vanzare

Fabrica de minciuni – Episodul 4.2: Stiinta si lege de vanzare

Fabrica de minciuni – Episodul 4.2: Stiinta si lege de vanzare

Fabrica de Minciuni – Episodul 4.0: Stiinta si lege de vanzare

Fabrica de Minciuni – Episodul 4.1: Stiinta si lege de vanzare

Regula nr.4 : Banii vin din boli, nu din sanatate. Ca sa poti vinde ai nevoie de o iluzie de “stiintific verificat” si “siguranta verificata”. Deci cumpara-ti o agentie de aprobari, companii care desfasoare studii clinice si muuulti medici, cercetatori, oameni de stiinta. 

  Aldous Huxley: “Medicine is so ahead of its time that nobody is healthy any more.”

 

Cumparam medici si cercetatori .. cine se ofera?

11)  Drug firms accused of biasing doctors’ training: The uneasy link between industry and education, Nature.com, Jim Giles, November 20, 2007

Putem crede ca industria farmaceutica finanteaza invatamantul obligatoriu al medicilor fara a introduce distorsiuni? Aceasta problema imparte Congresul in doua, academicienii si companiile de medicamente. Acum, informatii preliminare sugereaza ca materialele pe care se bazeaza cursurile sponsorizate formeaza cursantul in favoarea intereselor comerciale. [..]

Un medic ce a fost angajat de catre o companie producatoare de medicamente sa verifice acuratetea materialelor promotionale si care a rugat sa ramana anonim, sustine ca materialele CME [ educatie medicala continua] sunt privite de companiile farmaceutice ca parte din campaniile de marketing. El adauga ca firewall-ul furnizor – sponsor este usor de trecut pentru ca furnizorilor de CME nu trebuie sa li se spuna explicit sa produca programe partinitoare. “Ei [companiile CME] stiu ca daca nu furnizeaza companiei [de medicamente] ceea ce vrea, atunci nu vor mai fi angajati” . 

12)  – Dr. Drug Rep, Daniel Carlat,: November 25, 2007

Intr-o furtunoasa zi de toamna a anului 2001, un reprezentant prietenos al Wyteh Pharmaceuticals a venit in biroul meu din Newburyport, Mass, si mi-a facut o oferta greu de refuzat. M-a intrebat daca vreau sa le vorbesc altor doctori despre folosirea Effexor XR in tratarea depresiei.

Mi-a spus ca ar trebui sa ma duc la birourile doctorilor in timpul pauzei lor de pranz si sa le vorbesc despre cateva caracteristici ale Effexor.

Ar trebui sa fie destul de usor. Wyeth mi-ar da un set de slide-uri si ar si plati participarea mea la o sesiune de instruire a speaker-ilor, si apoi mi-a spus repede niste cifre. As fi platit cu 500 de dolari pentru o ora de discutii “Pranz si invatare” in birourile doctorilor din localitate, sau cu 750 de dolari daca trebuie sa conduc o ora pana la birourile doctorilor. De asemenea as fi trimis la New York pentru un “program de devoltare” unde as sta pentru doua nopti intr-un hotel Midtown si as fi platit cu un “onorariu” suplimentar.

[Merita citit tot articolul. Este povestea de la doctor la reprezentant medical si apoi inapoi la medic, dar povestind ce-i de partea cealalta]

13) – Conflicts in CT Lung Cancer Research Back in Spotlight – David Armstrong, Wall Street Journal, January 18, 2008.

In luna octombrie a anului trecut, Health Blog a raportat ca cercetatorii care sunt printre cei mai infocati sustinatori ai raspandirii scanarii CT in cazurile de cancer de plamani, au de asemenea relatii de afaceri care ar putea beneficia de o crestere a numarului de screening-uri

Acum vine The Cancer Letter , o publicatie influenta in cercetarile despre cancer, cu o descriere in detaliu [a conflictelor de interese] legate de cercetatorii care sunt afiliati cu Cornell Medical/New York – Presbyterian.

14) – Call for Crackdown on Research Conflicts – Doug Lederman, (Inside Higher Education), January 21, 2008

Intr-o vineri, inspectorul general al Departamentului de Sanatate si Servicii Umane (HHS), din care NIH face parte, a lansat un audit din care s-a aflat ca NIH a facut relativ putin pentru a masura amploarea conflictelor de interese in randul cercetatorii academici. [..]

Asociatia Colegiilor Medicale Americane a spus intr-un comunicat de presa ca a cere Institutului National de Sanatate (NIH) “sa se amestece in managementul specific al cazurilor de conflict de interese din institutele de cercetare” este “si nefezabil dar si dincolo de autoritatea NIH “.

Dar raportul HHS a fost salutat de senatorul Charles Grassley, un republican din Iowa care a cerut vara trecuta infiintarea unui sistem national de raportare a platilor primite de medici de la  companiile de medicamente.

“Universitatile primesc fonduri de la NIH si se presupune ca [institutia] va gestiona conflictele de interese ale cercetatorilor sai” a spus sen Grassley intr-o declaratie. “ Dar investigatiile mele au aratat numeroase cazuri cand doctorii finantati prin aceste granturi au primit si bani de la companiile farmaceutice si nu au raportat acest lucru catre institutiile in care lucreaza.

Universitatile trebuie sa considere cu seriozitate acest aspect si NIH ar trebui sa monitorizeze grant-urile pe care le acorda cu mult mai multa acuratete [din punct de vedere al conflictelor de interese]. “ 

15) Curbing Conflicts of Interest in Medicine, Merrill Goozner, March 14, 2008

Nu exista un colt al medicinei moderne care sa nu fie afectata de conflicte de interese.

Doua treimi din cercetarile medicale sunt finantate de industria farmaceutica; o treime din membrii de revizuire institutionala au legaturi cu industria farmaceutica; reprezentantii firmelor de medicamente si echipamente ii incarca pe practicieni cu cadouri; jumatate din medicii care isi continua studiile medicale sunt finantati de furnizorii de medicamente; clinicile finantate de industria farmaceutica domina multe comitete de realizare a ghidurilor de practici clinice; iar doctorii cu conflicte de interese reprezinta o cincime pana la un sfert din consultantii guvernului.

16) – Some Cancer Trials Overstate Findings, (Analysis Claims Group-randomized research sometimes uses inappropriate statistical analysis of a prevention effort) , March 25, (HealthDay News)

 Marti, 25 martie (HeathDay News) – eficacitatea campaniilor publice sau a eforturilor de a preveni cancerul poate fi adeseori supraevaluata in anumite studii clinice ale diferitelor tipuri de cancer, din cauza analizei statistice nepotrivite, sustine un nou raport.

Recenzia, publicata in varianta online a Jurnalului Institutului National de Cancer la 25 martie, sugereaza ca unele dintre cele 75 de studii clinice au raportat ca aceste interventii au fost eficiente cand de fapt s-ar putea sa nu fi fost eficiente.

 “Nu putem spune ca anuminte studii sunt gresite. Putem spune, insa, ca analizele folosite in multe dintre lucrari sugereaza ca, probabil, unele dintre ele exagereaza semnificatia descoperirilor lor” a spus intr-o declaratie autorul articolului, David Murray, presedinte al departamentului de epidemiologie in cadrul Colegiului Sanatatii Publice la Universitatea de Stat din Ohio.

  1. Review-erii au declarat ca cele mai multe dintre studii au raportat efecte semnificative ale interventiei ce facea obiectul studiului dar, din cauza viciilor de analiza, ar putea sa induca in eroare oamenii de stiinta si realizatorii de politici [in domeniul sanatatii].  

“Daca cercetatorii folosesc metode gresite si sustin ca un tratament a fost eficient, alti oameni vor porni de la concluziile lor. Daca intr-adevar nu au fost eficiente [tratamentele – investigatiile studiate] atunci este pierdere de timp, bani si resurse si este un regres care nu ar trebui sa existe” a spus Murray care este si membru al “the Cancer Control Program” in Ohio State’s Comprehensive Cancer Center. […]

Studiul de tip review a identificat 75 de articole publicate in 41 de jurnale, in perioada 2002 – 2006 si care au raportat rezultate obtinute pe baza unor studii clinice randomizate despre cancer sau despre factorii de risc in cancer

45% dintre lucrari ( 34 din total) au folosit metode statistice adecvate pentru analizarea rezultatelor.

35% dintre lucrari ( 26 lucrari) au folosit numai metode neadecvate de analiza statistica.

8% dintre lucrari au folosit o combinatie de metode adecvate si neadecvate.

Pentru 9 lucrari nu au existat suficiente informatii nici macar pentru a judeca daca metodele analitice au fost sau nu adecvate. [..]

 16) – Congress: Vytorin Makers Held Bad News: Congress Releases Evidence Merck, Schering-Plough, Delayed Releasing Bad Vytorin Results, By LINDA A. JOHNSON, AP Business Writer, April 1, 2008

Un comitet al congresului SUA care investigheaza daca producatorii medicamentului impotriva colesterolului Vytorin au ascuns informatii care ar putea dauna vanzarilor medicamentului, a lansat luni noi dovezi care sustin aceasta suspiciune.

The Senate Finance Committee a spus ca pana si cercetatorul care a condus un studiu crucial referitor la acest medicament a acuzat producatorii Vytorin (Merck&Co. si partenerul Schering-Plough Corp.) de ascunderea unor rezultate negative [legate de medicament] pentru a creste vanzarile.

17) – Accusations of Delays in Releasing Drug Results, Alex Berenson, April 1, 2008 CHICAGO

Investigatorul independent principal (Dr. Kastelein) al unui studiu clinic crucial legat de doua medicamente pentru inima des folosite, a spus intr-o scrisoare electronica, in luna iulie a anului trecut, ca Merck si Schering-Plough ( companiile care produc medicamentele) au intarziat in mod deliberat publicarea rezultatelor investigatiei “pentru a ascunde ceva”.

Companiile nu au publicat rezultatele preliminare ale studiului numit Enhance, pana in ianuarie [2008] la aproape 2 ani dupa ce studiul s-a finalizat.

Cand, in sfarsit, au publicat rezultatele studiului, s-a constatat ca medicamentele Vytorin si Zetia nu reusesc sa reduca placile in artere. Rezultatele au convins un grup de cardiologi sa recomande ca medicamentele sa fie folosite doar ca ultima solutie. [..]

18) – Welcome to Pharmageddon, Where Pills Make Us Sicker, Daniela Nunez, Consumers Union, April 2, 2008

Peste Atlantic, oamenii de la Audit Social au venit cu o idee simpla: ei au invitat oamenii sa propuna un articol de 350 de cuvinte (sau mai putine) despre “Pharmageddon” si astfel au ascultat atat pacienti cat si profesionisti. Pharmageddon este “perspectiva unei lumi in care medicamentele si medicina mai degraba dauneaza sanatatii decat sa o intareasca si in care progresul medical face mai mult rau decat bine”.

Se pare ca in fiecare zi ne apropiem tot mai mult de o realitate Pharmageddon ?  In orice zi poti citi despre o entitate care provoaca o companie de medicamente in legatura cu siguranta produselor. Pharmageddon imi aduce aminte de versurile din piesa “Decree” a lui Ani DiFranco: “Cancerul, grozav profesor/A deschis scoli/In aval de fiecare fabrica/Inca, prostii de pretutindeni/Se uita crucis in microscop/Cautand celule/Incercand sa gaseasca o cale/De a trai cu totii in iad”.

19)  – Ghostwriters Used in Vioxx Studies, Article Says, Stephanie Saul, April 15, 2008

In conformitate cu un articol publicat miercuri intr-un jurnal medical de prestigiu, producatorul de medicamente Merck a elaborat zeci de studii pentru un medicament bine vandut, apoi a aliniat doctori cu prestigiu pentru a-si pune numele pe cercetari inainte de publicare.

20) – Guest authorship and ghostwriting in publications related to rofecoxib [Vioxx]: a case study of industry documents from rofecoxib litigation, JS Ross, KP Hill, DS Egilman, HM Krumholz, Journal of the American Medical Association (JAMA), April 16, 2008. (Intregul articol poate fi citit online gratuit la adresa http://www.scribd.com/doc/2546514/Study-Merck-Employees-Ghostwrote-and-Guest-Authored-VioxxRofecoxib-Clinical-Drug-Study-Manuscripts)

CONCLUZII: Acest studiu de tip review al documentelor industriei demonstreaza ca manuscrisele studiilor clinice legate de rofecoxib [vioxx] au fost realizate de angajati ai sponsorului si, in multe cazuri, [manuscrisul] a fost [apoi] atribuit unui autor din zona academica afiliata ce nu a declarat intotdeauna sprijinul financiar din partea celor din industrie. De multe ori manuscrisele au fost scrise de autori nepregatiti in domeniu si apoi au fost atribuite cercetatorilor academici afiliati [..].   

21) – Reporting mortality findings in trials of rofecoxib for Alzheimer disease or cognitive impairment: a case study based on documents from rofecoxib [Vioxx] litigation, BM Psaty and RA Kronmal, Journal of the American Medical Association (JAMA), April 16, 2008. (The entire article may be found online for free at http://documents.scribd.com/docs/2k6lyisiekbbu71xg8g3.pdf )

[..] Sponsorii au un interes de marketing in a reprezenta produsele lor intr-o lumina foarte buna. Aceasta abordare este in conflict cu standardele stiintifice [..]. Raportarea selectiva a datelor studiilor clinice poate denatura informatiile despre riscul sau beneficiul medicamentelor. Vom rezuma modul in care sponsorul a prezentat datele de legate de mortalitate asociate cu rofecoxib in studiile clinice ale pacientilor cu Alzheimer sau cu dificultati cognitive.

In decembrie 2001, cand FDA a pus cateva intrebari cheie legate de datele de siguranta, sponsorul [Merck]  nu a adus aceste probleme in atentia unui consiliu institutional pentru a fi revizuite si a dezvaluit ca nu exista date despre monitorizarea sigurante in protocolul studiului 078. Rezultatele acestui studiu de caz sugereaza ca este necesara o protectie suplimentara a participantilor umani la cercetare, sunt necesare noi abordari pentru desfasurarea cercetarii, pentru supraveghere si raportare a studiilor sponsorizate de industrie. 

–––––-

  1. NOTE: Printr-o miscare surprinzatoare, JAMA a publicat o stire video (VNR) – gata de difuzare de catre statiile tv – si pe care a distribuit-o catre mass media din tara. Puteti vedea acest VNR la adresa  aceasta . Daca nu puteti vizualiza video-ul, iata transcriptul: http://pubs.ama-assn.org/media/2008j/0415.dtl#vnrscript

ACESTE DOCUMENTE LEGALE ENUNTA CE STIA MERCK SI DE CAND STIA. IN STUDIILE CLINICE DE LA SFARSITUL ANILOR `90, COMPANIA TESTA DACA MEDICAMENTUL LOR ANTI-INFLAMATOR VIOXX AR PUTEA PREVENI DECLINUL COGNITIV LA PACIENTII CU ALZHEIMER. RISCURILE DE DECES AU FOST STUDIATE, DAR NU AU FOST NICIODATA RAPORTATE CATRE FDA SAU PUBLICULUI.

Compania a descoperit un risc triplu de deces si nu l-a considerat un semnal de alarma. Dupa standarde stiintifice, aceasta este o problema majora de siguranta. [..]

DOCTOR BRUCE PSATY (Pa-sade-E) AND COLLEAGUES AT THE UNIVERSITY OF WASHINGTON REVIEWED NUMEROUS LEGAL DOCUMENTS FROM LITIGATION INVOLVING MERCK AND VIOXX. IN A PUBLISHED REPORT IN 2004 MERCK REPORTED THAT VIOXX IS QUOTE “GENERALLY WELL TOLERATED BY THE ELDERLY PATIENTS IN OUR STUDY”. BUT THIS INTERNAL COMPANY DOCUMENT TELLS A DIFFERENT STORY. IT REVEALS MERCK KNEW ABOUT AN INCREASED RISK IN MORTALITY ASSOCIATED WITH VIOXX AND THEY KNEW THIS IN 2001.[..]

IN 2002, DESPITE KNOWING THE RISK, MERCK EXTENDED ONE OF THE CLINICAL TRIALS AND EVEN RE-ENROLLED PATIENTS. DURING THIS TIME EIGHT DEATHS WERE ASSOCIATED WITH THE USE OF VIOXX. [..]“The wisdom of allowing companies to control and analyze the data from their studies really comes under question when we have mortality findings that are concealed in this way.”

22) – Impugning the Integrity of Medical Science: The Adverse Effects of Industry Influence, Editorial by Catherine D. DeAngelis, MD and Phil B. Fontanarosa, MD, The Journal of the American Medical Association (JAMA), April 16, 2008. (The abstract is not yet online at PubMed. The editorial in its entirety may be found for free at http://www.scribd.com/doc/2569022/Unser-Medikament-soll-schoener-werden-III .

PROFESIA DE MEDIC, IN TOATE ASPECTELE SALE – clinice, educationale si de cercetare – a fost inundat de o influenta profunda a industriei farmaceutice si a industriei dispozitivelor medicale. Acest lucru are loc pentru ca medicii i-au permis sa se intample, si acum e timpul sa-l oprim. […]

Doua articole pe aceasta tema aparute in JAMA ofera o privire asupra unei aparente denaturari a datelor obtinute din cercetari si asupra manipularii articolelor scrise despre cercetarile clinice si review-urile corespunzatoare; asemenea informatii si articole influenteaza educatia si practica clinica a medicilor si altor profesionisti din sanatate. Influenta directa a companiilor comerciale asupra educatiei si practicii clinice a fost bine documentata, astfel incat acest Editorial are de-a face in primul rand cu cercetarea clinica. [..] 

What are the lessons from the 2 articles1,2 in this issue of JAMA, from other publications that have examined related issues, and from extensive experience with how clinical research has been manipulated by for-profit companies? First, manipulation of studies and misrepresentation of study results could not occur without the cooperation (active and tacit) of clinical researchers, other authors, journal editors, peer reviewers, and the FDA. Second, public trust for clinical research is in great jeopardy especially when the extent of how widespread such practices have become is unknown. Although we truly believe that the vast majority of researchers and other authors are honest and have the highest scientific integrity, manipulation of studies and publications by the pharmaceutical and medical device industries is either increasing or there has been more exposure of these practices. Third, in addition to clinical research, clinical practice and medical education also are greatly influenced by for-profit companies.

and the FDA. Second, public trust for clinical research
is in great jeopardy especially when the extent of how
widespread such practices have become is unknown. Although
we truly believe that the vast majority of researchers
and other authors are honest and have the highest scientific
integrity, manipulation of studies and publications by the pharmaceutical
and medical device industries is either increasing
or there has been more exposure of these practices. Third, in
addition to clinical research, clinical practice and medical education
also are greatly influenced by for-profit companies.What are the lessons from the 2 articles1,2 in this issue of

“Primum non nocere” (În primul rand nu dauna) de fapt nu tine doar de medicii care trateaza direct pacientii, ci tine si de toti cei implicati in cercetarea medicala, publicatiile biomedicale, si educatia medicala. Cand integritatea medicinei sau a practicii ei este pusa la indoiala sau amenintata – de exemplu de influenta industriei – pacientii, clinicienii si cercetatorii sunt supusi cu totii unui risc de a fi prejudiciati, iar increderea publicului in cercetare este periclitata. Asigurarea, mentinerea si consolidarea integritatii medicinii trebuie sa constituie o prioritate pentru toata lumea.

 23) – Maker of Vioxx Is Accused of Deception – By David Brown, Washington Post Staff Writer, April 16, 2008

In acelasi timp, Merck folosea ceea ce autorii de la JAMA numesc “autor de ocazie si scriitorii fantoma” ca sa para ca cercetarile facute de angajatii sai sau de contractorii sai au fost lucrari de facute de oameni de stiinta din scoli medicale sau universitati. Acest lucru a dat, probabil, mai multa credibilitate datelor publicate in reviste de medicina, inaintand Vioxx-ul pe piata aglomerata a analgezicelor.

24) – How Do US Journalists Cover Treatments, Tests, Products, and Procedures? An Evaluation of 500 Stories, Gary Schwitzer, May 2008

Zilnic apar stiri despre noi tratamente, teste, produse si proceduri. Asemenea raportari, in mod normal, ar trebui sa fie corecte, echilibrate si complete, astfel incat cei care beneficiaza de ingrijiri medicale sa fie corect informati si pregatiti sa participe la luarea deciziilor cu privire la sanatatea lor. Daca raportarea este inexacta, neechilibrata sau incompleta, consumatorii pot avea asteptari nerealiste [..]

Fac stirile un lucru bun raportand noi tratamente, teste, produse si proceduri? Ray Moynihan impreuna cu colegii sai au analizat cat de des stirile cuantifica costurile, beneficiile si raul pe care il fac interventiile in discutie si cat de des raporteaza [mass media] eventualele conflicte de interese in sursele stirii. Din cele 207 de stiri din ziare si de la televiziuni pe care le-au studiat, 83 nu au raportat beneficiile medicamentatiei pe cantitati si din cele 124 de stiri care au prezentat beneficiile, doar 18 au prezentat atat beneficiile relative cat si beneficiile absolute. Din toate stirile, 53% nu au avut informatii despre raul pe care il poate face tratamentul si 70% nu au mentionat nimic despre costurile tratamentului. Din 170 de stiri care au citat un expert sau un studiu stiintific, 85 (50%) au citat cel putin un expert care are legaturi financiare cu producatorul medicamentului, o legatura dezvaluita doar in 33 din 85 de stiri.

Fabrica de minciuni – Episodul 4.1: Stiinta si lege de vanzare

Regula nr.4 : Banii vin din boli, nu din sanatate. Ca sa poti vinde ai nevoie de o iluzie de “stiintific verificat” si “siguranta verificata”. Deci cumpara-ti o agentie de aprobari, companii care desfasoare studii clinice si muuulti medici, cercetatori, oameni de stiinta. 

 

 

 

 

 

 

 

 Aldous Huxley: “Medicine is so ahead of its time that nobody is healthy any more.”

STIINTA, JURNALE, ARME, GUVERN & BIG PHARMA & al.

Locatie articol: JOURNAL OF THE ROYAL SOCIETY OF MEDICINE , Februarie 2007

Autor: Richard Smith, Former editor BMJ ( British Medical Journal). Competing interests – RS is a member of the board of the Public Library of Science and a critic of journals and journal publishers. Before writing this piece he was invited by the leaders of Elsevier to speak to them at a meeting in Bavaria.

Va puteti imagina o companie producatoare de tigari facandu-si publicitate in jurnale de sanatate? Probabil ca nu. Jurnalele ar deveni suspecte. Ipocrizia ar fi izbitoare pentru toti dar nu si pentru cinicii investitori. Evident, misiunea companiei ar fi teribil de confuza: compania activeaza in business-ul de a omora oamenii sau in cel de a-i tine in viata?

Dar daca nu va puteti imagina o astfel de absurditate, credeti ca va puteti imagina o companie ce promoveaza simultan vanzarile de arme si publica jurnale in domeniul sanatatii?

Ei bine, nu-i necesar sa va imaginati o astfel de companie pentru ca ea exista deja. Intr-adevar, Reed Elsevier, cel mai mare publisher din lume de jurnale medicale si stiintifice. Liderul jurnalelor de sanatate The Lancet – proprietatea Reed Elsevier- a primit multa atentie din partea Pentagonului pentru importantele sale articolele care arata ca ratele mortalitatii in Irak  sunt mult peste cele admise de guvernul SUA. (1,2) [..]

=====

Articolul din 2007 al lui Richard Smith a fost unul dintre articolele  care au declansat o revolta in randul unor oameni de stiinta, medici, editori si nu numai, impotriva Reed Elsevier (RE). Un rol important in campanie l-a avut si CAAT 

In  primavara lui 2007 RE anunta decizia de a vinde din divizia Reed Exhibitions targurile de  armament. Ulterior IDEX  a ajuns la o companie din Abu Dhabi,  DSEi ( unul dintre cele mai mari targuri de arme din lume)  si alte 3 arm fairs au fost vandute catre Clarion Events.

In mod ironic (¿) in feb 2008 Clarion Invest este cumparata ( cu tot cu targurile de arme) de o companie americana numita “Veronis Suhler Stevenson”, o companie specializata in domeniile media, informatii si educatie!

Reed Elsevier ramane cu acelasi presedinte, Jan H.M. Hommen , prezent in lumea buna a media – bilderbergilor. Reed Exhibitions ramane cumva in zona de targuri legate de armament, doar ca denumite mai frumos sau nu mai organizeaza dar revinde, adica ramane in business:

Reed Exhibitions’ global portfolio of safety and security events showcase the full range of security solutions for commercial, industrial, residential and personal protection, including the rapidly growing field of IT security. They also provide a vital forum to keep abreast of developments in this dynamic and fast moving technology arena.

ISNR Abu Dhabi addresses the current and future dangers caused by the growing concern of terrorist access to a wide range of materials and technological expertise in the manufacture of NBCWs (Nuclear, Biological and Chemical Weapons) and the increasing threats of natural and manmade disasters worldwide. 

O interesanta coincidenta:

Peter Power  de la Visor Consultants, a recunoscut intr-un interviu  BBC   luat la putin timp dupa atentatul din 7 iulie 2005 de la Londra 

”  he was running an exercise for a company of over a thousand people in London based on simultaneous bombs going off precisely at the railway stations where the 7/7 bombings occurred, has disclosed  that the company he was working for was Reed Elsevier  .

 

Cumparam medici si cercetatori .. cine se ofera? 

Surse: 37 Selected Articles Published Between 2005 and 2008 Prepared by Julia Schopick  for www.HonestMedicine.com + alte articole conform link-urilor de mai jos

Asa cum puncta  in articolul “Is It Possible Some Doctors Still Don’t “Get” the Extent of Big Pharma’s Connection to ‘Standard of Care’ Research?”, Julia Schopick crede ca

“ multi medici au reusit cumva sa nu citeasca nenumaratele articole care expun legaturile financiare intre Establishment-ul medical si marile companii farmaceutice. Au aparut multe articole atat in jurnalele medicale asa cum sunt New England Journal of Medicine (NEJM) si  the Journal of the American Medical Association (JAMA) cat  si in publicatii bine cotate  precum  Wall Street Journal, New York Times si Washington Post.” [..]

“ Cred ca daca mai multi medici ar citi aceste articole, nu ar mai fi atat de grabiti sa se bazeze pe “studiile” finantate de Big Phrama”

Julia Schopick a pregatit urmatoarea lista ce contine 36 de articole pentru a fi citite de doctori si pacenti. Articolele atesta influenta pe care Big Pharma o are asupra rezultatelor studiilor medicale, asupra doctorilor/cercetatorilor care conduc aceste studii si asupra doctorilor care prescriu aceste medicamente pacientilor lor. Din fiecare articol a extras cateva paragrafe si a subliniat anumite portiuni pentru a le scoate in evidenta.

Eu am marit o serie de citate si am introdus noi studii sau articole ( sunt enorm de multe publicate).

Articolele apar in ordine cronologica. Puteti accesa aceasta lista si in format pdf http://honestmedicine.typepad.com/37Articles.pdf  [..] .

1)  – Not In My Name, The Guardian, Adriane Fugh-Berman, MD, April 21 2005

Vara trecuta am fost rugat de RxComms, o companie britanica de comunicare [n.t: aka publicitate] in domeniul medical, sa semnez o revizuire a interactiunilor dintre plante medicinale si warfarin (un anticoagulant generic prescris pentru a preveni accidentele cerebrale sau formarea unor cheaguri de sange). Ei bine, nu mi s-a cerut sa fiu chiar autorul studiului. Obiceiul este de a mi se da un articol gata scris, iar tot ce a trebuit sa fac eu este sa il citesc, sa il revizuiesc si sa il semnez.

Cateva luni mai tarziu, am primit o lucrare completa completa cu 2848 de cuvinte, cu abstract, referinte si un tabel, totul fiind gata de publicare intr-un jurnal, cu numele meu pe ea. Intr-o nota atasata mi s-a cerut sa returnez lucrarea impreuna cu orice modificare, in termen de sapte zile.

Am intrebat de ce AstraZeneca, sponsorul articolului, ar finanta o lucrare in care nu se mentioneaza niciunul din produsele sale si am fost informat de catre RxComms ca acea lucrare este parte a unei serii menite sa scoata in evidenta probleme cu warfarin – in particular, “inaltul potential de interactiune al warfarin-ului, care ar putea duce la probleme cu controlul anticoagularii”. Mi s-a parut ca articolul pregatea terenul pentru a ajuta AstraZeneca sa lanseze un nou medicament, ximelagatran, care sa concureze cu warfarin.

2) – The Corporate Coauthor, Adriane Fugh-Berman, MD, Society of General Internal Medicine, June 2005

Tehnicile de marketing pentru medicamentelor includ si sponsorizarea de articole semnate de medici universitari sau cercetatori si depuse la reviste medicale bine cotate.

Unele dintre aceste articole au ca autori sau coautori scriitori fantoma care lucreaza pentru companii farmaceutice sau companii de educatie medicala, angajate de companii farmaceutice.

Conflictele de interese din spate sunt dificil de detectat din articolele si prezentarile sponsorizate de companii farmaceutice pentru ca acestea nu mentioneaza niciodata care este medicamentul tintit, in schimb se concentreaza pe stimularea perceptiei nevoii pentru un anumit medicament, sau evidentiaza probleme cu medicamente concurente.

Actualele standarde voluntare de atentionare a cititorilor de reviste medicale si a audientei de la conferinte medicale cu privire la conflictele de interese sunt inadecvate. Ar fi foarte utila o baza de date care sa contina lista conflictelor de interese in randul medicilor si cercetatorilor.

3)  – The Effect of Conflict of Interest on Biomedical Research and Clinical Practice Guidelines: Can We Trust the Evidence in Evidence-Based Medicine? – John Abramson, MD, MSFP and Barbara Starfield, MD, MPH, September–October 2005 Vol. 18 No. 5 , Journal of the American Board of Family Practice

[..] Potrivit unui raport emis recent de British House of Commons, “aproximativ 75% din studiile clinice publicate in revistele “The Lancet”, “The New England Journal of Medicine” (NEJM), si “The Journal of the American Medical Association” (JAMA) sunt finantate de industria farmaceutica”.

Doar aproximativ o treime din aceste cercetari sponsporizate comercial sunt facute in universitati si centre medicale academice, restul fiind conduse de companii ce urmaresc realizarea unui profit.

Din punctul de vedere al companiilor de medicamente, acest lucru are sens pentru ca, sustin ele, studiile lor pot fi facute mai repede, mai ieftin, si cu mai putina birocratie. Eliminarea cercetarilor din centrele academice da, de asemenea, companiilor farmaceutice un control mai mare asupra studiului, analizei de date, si a publicarii rezultatelor. [..]

… chiar si printre cele mai de calitate cercetari clinice (care sunt incluse in review-urile Cochrane) sansele ca cercetarile finantate de companii sa sprijine produsele sponsorului sunt de 5.3 ori mai mari decat in cazul cercetarilor nesponsorizate de companii.

Autorii incheie, “cititorii ar trebui sa evalueze cu multa atentie daca concluziile obtinute de clinici oarecare sunt sustinute de date”.

Datele actuale din studiul VIGOR facut de Merck pentru rofecoxib ( Vioxx) si CLASS – marele studiu al celor de la Pharmacia (devenit acum parte din Pfizer) cu privire la celecoxib (Celebrex), au fost disponibile pe website-ul FDA din momentul intalnirii Comitetului Consultativ in februarie 2001. Nici unul dintre medicamente nu a dovedit o mai buna amelioarare a simptomelor de artrita sau diminuarea durerii comparativ cu antiinflamatoarele nonsteroidale mai putin scumpe si disponibile fara reteta ( prescurtat clasa de medicamente NSAIDs).

In studiul VIGOR, oamenii care au luat 50mg de Vioxx pe zi au dezvoltat semnificativ mai multe si mai serioase complicatii cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular cerebral şi cheaguri de sânge), indiferent daca anterior au avut sau nu boli cardiovasculare.

De fapt, mult laudatul beneficiu gastrointestinal (GI) al Vioxx a fost umbrit de cresterea problemelor cardiovasculare ale pacientilor participanti la studiu. Cel mai important, cei care au luat Vioxx au dezvoltat complicatii generale semnificativ mai multe (21%) decat cei tratati cu 1000mg de naproxen pe zi.

In cifre absolute, tratand 100 de pacienti cu Vioxx in studiul VIGOR timp de un an, in loc de naproxen, a dus la 21/2  mai multe complicatii – care determina spitalizare, incapacitate permanenta, cancer sau chiar moarte. [..]  

Rezultatele studiului CLASS au aratat ca Celebrex nu determina mai putine complicatii gastro intestinale (GI) decat mai vechile NSAID. In general, oamenii care au luat Celebrex au dezvoltat complicatii cu 11% mai grave decat cei care au luat medicamente existente pe piata de mai mult timp (nu este semnificativ din punct de vedere statistic, dar cu siguranta nu este o dovada a unui avantaj pentru medicamentele mai noi si mai scumpe).

Ati putea foarte bine ajunge la concluzia ca sponsorizarea studiilor CLASS si VIGOR sunt probe ale corectitudinii cercetarilor sponsorizate de industrie si, in mod clar sunt.  Dar atunci de ce prescriu doctorii americani Celebrex si Vioxx in valoare de $20 miliarde dupa ce FDA si producatorii stiau ca acestea nu mai sunt sigure (Vioxx mult mai periculos), nu mai sunt eficiente si costa de la 7 pana la de 20 de ori mai mult decat alternativele?

Raspunsul se gaseste in procesul prin care datele brute devin “cunostinte” medicale – prin publicarea in reviste medicale respectate si prin incorporarea in orientarea practicii clinice.

JAMA  a publicat rezultatele studiului CLASS in septembrie 2000. Articolul tragea concluzia ca Celebrex  “cand este folosit timp de 6 luni… este asociat cu o incidenta mai mica” a complicatiilor GI.

DAR studiul CLASS a durat 12 luni iar cele 12 luni s-au incheiat in momentul in care manuscrisul ce continea rezultatele doar pentru primele 6 luni ale studiului a fost trimis catre JAMA. In urmatoarele 6 luni neprezentate, toate in afara de una din cele 7 complicatii gastro-intestinale grave au aparut la pacientii tratati cu Celebrex si nu la cei tratati cu NSAIDs. Toti ce 16 autori ai articolului au avut legaturi financiare sau au fost angajati ai producatorului medicamentului Celebrex.

Cand editorul JAMA a aflat ca in articol au fost incluse doar datele din primele 6 luni, ea a declarat la Washington Post “Am fost descurajata la auzul faptului ca ei AU AVUT acele date in momentul in care ne-au trimis manuscrisul… Functionam pe o baza de incredere care a fost, probabil, distrusa”.

Reeditari ale acestui articol distribuite de reprezentantii companiei de medicamente in scop de marketing au fost stampilate cu un disclaimer care declara ca acele articole contin “rezultate comparative care nu sunt sustinute de dovezi clinice substantiale” (probabil pe baza respingerii de catre FDA a analizelor facute de producatori doar din datele din prima jumatate a studiului).

Oricum, Jama nu a retras niciodata articolul.

NEJM  a publicat rezultatele studiului VIGOR in noiembrie 2002. Acest articol a ajuns la concluzia ca Vioxx determina mai putine complicatii GI (gastro intestinale) grave decat naproxen si a si lasat cititorii sarguinciosi cu impresia ca pentru cei mai multi pacienti Vioxx este mai sigur decat naproxen.

Desi articolul NEJM raporteaza ca pacientii care iau Vioxx si care anterior au avut boli cardiovasculare au un risc mai mare de a suferi un infarct miocardic, autorii au evitat sa raporteze faptul ca pacientii care au luat Vioxx au dezvoltat complicatii cardiovasculare,  tromboze semnificativ mai grave in toto (rezultatul cardiovascular prespecificat, nu numai infarct miocardic) indiferent daca au avut sau nu boli cardiovasculare in trecut.

Articolul nu a prezentat nici faptul ca pacientii care au luat Vioxx au dezvoltat in general boli mult mai grave decat aceia care au luat naproxen. Toti cei 13 autori ai articolului au avut legaturi financiare sau au fost angajati ai Merck. (Articolul NEJM a raportat faptul ca pacientii care au luat Vioxx au avut sanse mai mari de a suferi de un infarct miocardic, dar ca acest risc nu este statistic mai mare in cazul celor care au avut boli cardiovasculare in trecut).  

In august 2001, NEJM a publicat  un articol review “Drug Therapy” despre Vioxx si Celebrex care a contribuit si mai mult la perceptia gresita a doctorilor despre aceste medicamente. Articolul recunostea asocierea dintre riscul mare de complicatii cardiovasculare si Vioxx, dar apoi afirma ca aceasta descoperire importanta din punct de vedere statistic “ar putea fi doar un joc de noroc” pentru ca numarul total de evenimente a fost mic, mai putin de 70 de cazuri. (Articolul nu a aplicat aceeasi justificare mult discutatei reduceri a problemelor GI grave, chiar daca numarul total de cazuri a fost doar de 53). Cu 7 luni mai devreme, referentul pe statistica al FDA concluzionase casa sansele ca riscul crescut al unor complicatii cardiovasculare majore sa fi fost datorate doar norocului sunt destul de mici: intre 1 la 625 si 1 la 10000.

Articolul NEJM a fost bland si cu Celebrex. In ciuda faptului ca analistii FDA raportasera cu 7 luni inainte ca Celebrex nu pare a determina mai putine complicatii GI grave decat mai vechile NSAIDs, articolul a ajuns la concluzia ca tratamentul cu inhibatori COX-2 (Vioxx si Celebrex) “determina semnificativ mai putine complicatii gastrointestinale grave decat tratamentul cu nonselectivele NSAIDs”. Ambii autori ai articolului au avut legaturi financiare atat cu producatorii medicamentului Vioxx cat si producatorii medicamentului Celebrex. [..]

Legaturile financiare dintre expertii care formuleaza ghidurile [terapeutice] si companiile de medicamente ale caror produse ajung sa fie recomandate in ghiduri nu sunt cazuri rare.

Un studiu publicat in JAMA arata ca 59% din expertii care participa la crearea ghidurilor terapeutice au asemenea legaturi financiare. Astfel de conflicte de interese nu au fost declarate in editia actualizata ( din iulie 2004 ) a National Cholesterol Education Program (NCEP) referitor la recomandarile pentru scaderea colesterolului cu statini. La doar o saptamana dupa ce au fost publicate recomandarile, odata ce conflictele au inceput sa apara in presa, National Institutes of Health (NIH) a pus lista completa pe website: 8 din 9 autori aveau legaturi financiare cu producatorii de medicamente pe baza de statini. [..]

Deci, ce trebuie sa faca medicii de familie dedicati? Primul pas este de a renunta la iluzia ca principalul scop al cercetarii medicale moderne este de a imbunatati eficient si eficace sanatatea americanilor. In opinia noastra, principalul scop al cercetarii clinice finantata de companii este de a maximiza profitul si nu sanatatea.

Cele mai multe societati medicale de specialitate si mari organizatii non-profit de lobby pe probleme de sanatate, ca de exemplu: American Heart Association, Arthritis Foundation si American Diabetes Association sunt finantate in mare parte de companii producatoare de medicamente. Aproximativ 70% din studiile medicale ale doctorilor sunt acum platite de producatorii din industria medicamentelor.

Cum ne sustinem, in acest mediu extrem de comercializat, idealurile care ne-au adus la medicina de familie? Acum stim suficient de multe despre limitarile [medicinei bazate pe] “evidentelor” pentru a fi mult mai prudenti de ceea ce trece drept “probat” [stiintific]. Poate ca revistele de medicina de familie, in mod individual sau in mod concertat, ar putea crea sectiuni ale revistelor lor exact in acest scop, de a revizui in mod critic rezultatele studiilor clinice. 

In sfarsit, noi, medicii de familie, avem o responsabilitate profesionala de a fi mai putin naivi in legatura cu divergentele inerente ale pacientilor nostrii cu interesele companiilor de medicamente. Pacientii nostrii trebuie sa fie pe primul loc.

4)  – Drug Profits Infect Medical Studies – by John Abramson, MD, January 7, 2006, Los Angeles Times

Apoi, principalul autor al unui articol publicat in revista Science, articol care raporteaza crearea celulelor stem viablie de la embrioni umani clonati, admite faptul ca a falsificat rezultatele si a demisionat in dizgratie din postul sau academic.

5) Cancer docs profit from chemotherapy drugs, Situation begs the ethical question: Are they overprescribing?, Rehema Ellis, September 21, 2006

 “Mare parte din veniturile noastre provin din profitul pe care, daca vreti, il facem vanzand medicamente”, spune Dr. Peter Eisenberg, un medic privat specializat in tratarea cancerului.

Doctorii specializati in alte domenii pur si simplu prescriu retete. Dar oncologii isi fac cea mai mare parte a venitului cumparand medicamente en-gros si vanzandu-le pe rand pacientilor la un pret mai mare.

“Deci presiunea este pe a face bani din vanzarea de medicamente”, spune Eisenberg. 

6) – Patient groups special: Swallowing the best advice?, Jessica Marshall, Peter Aldhous, October 27, 2006

Ei [grupurile de pacienti] ar trebui sa fie baza unor organizatii care sa reprezinte interesele oamenilor cu boli grave. Dar Drummond Rennie, profesor de medicina la Universitatea din California, San Francisco, si redactor adjunct al JAMA, crede ca unele grupuri de pacienti sunt periculos de aproape de a devenii extensiile departamentelor de marketing ale companiilor farmaceutice.

“Este o criza”, sustine el.

7) Doctors must not be lapdogs to drug firms, British Medical Journal, Adriane Fugh-Berman, November 11, 2006

Luna trecuta am tinut un discurs la Spitalul Presbyterian din Albuquerque, New Nexico, despre influenta industriei medicamentelor asupra educatiei medicale continue. Ca de obicei, companiile farmaceutice au finantat conferinta si a fost si o mica expozitie cu monopolul obisnuit detinut de companiile de medicamente care au sponsorizat.

Imediat dupa discursul meu, reprezentantul unei companii de medicamente a anuntat un organizator al conferintei ca nu vor mai sprijini conferinta anuala.

Altul si-a impachetat “expozitia” si a plecat. Alti reprezentanti ai companiilor de medicamente au fost vazuti bombanind furiosi la telefoanele lor mobile si asta s-ar putea sa aiba sau nu legatura cu boicotul aproape total de a doua zi, din partea companiilor producatoare de medicamente. Doar un expozant a aparut a doua zi si asta l-a facut pe un medic prieten al meu sa spuna “poate ca nu a auzit ceea ce ai spus [in conferinta]”.

8) F.D.A. Rule Limits Role of Advisers Tied to Industry, Gardiner Harris, March 21, 2007

Pentru prima data, comitetele consultative de la FDA au anuntat [..] noi reguli ce vor duce la pierderea dreptului de a vota aprobarea produselor pentru consilierii de la guvern care primesc bani de la companii de medicamente sau dispozitive medicale.

“Un numar semnificativ consilierilor prezenti ai agentiei ar fi afectati de aceasta noua politica”, a spus comisarul adjunct al FDA, Randall W. Lutter, desi el nu a spus care este acest numar. Regulile sunt printre primele schimbari majore facute de Dr. Andrew C. von Eschenbach din momentul in care a fost confirmat pe post la sfarsitul anului trecut.          

9) – Doctors’ Ties to Drug Makers Are Put on Close View, Gardiner Harris and Janet Roberts, March 21, 2007

Dr. Allan Collins ar putea fi cel mai influent specialist in bolile de rinichi din tara. El este presedintele National Kidney Foundation si directorul unui centru de cercetare in boli de rinichi finantat de guvern.

In 2004, anul in care a fost ales presedinte al fundatiei, compania farmaceutica Arngen, care produce cele mai costisitoare medicamente folosite in tratarea bolilor de rinichi, a cotizat cu mai mult de 1.9 milioane dolari pentru programele de educatie si cercetare conduse de dr. Collins, conform inregistrarilor examinate de The New York Times. In 2005, Argen l-a platit pe Dr. Collins cu cel putin $25.800, cea mai mare parte din suma fiind taxe de consultanta si discursuri, dupa cum arata cifrele. [..]

The Minnesota records begin in 1997. From then through 2005, drug makers paid more than 5,500 doctors, nurses and other health care workers in the state at least $57 million. Another $40 million went to clinics, research centers and other organizations. More than 20 percent of the state’s licensed physicians received money. The median payment per consultant was $1,000; more than 100 people received more than $100,000.

Doctors receive money typically in return for delivering lectures about drugs to other doctors. Some of the doctors receiving the most money sit on committees that prepare guidelines instructing doctors nationwide about when to use medicines. Dr. Collins, who received more money than anyone else in the state, is among a limited number whose payments financed research.

10)– Doctors Reap Millions for Anemia Drugs , Alex Berenson and Andrew Pollack, May 9, 2007

Doua dintre cele mai mari companii de medicamente ii platesc cu milioane de dolari in fiecare an pe doctorii care prescriu pacientilor lor medicamente impotriva anemiei, medicamente despre care regulatorii spun ca pot fi periculoase in doze frecvent utilizate.

Platile sunt legale, dar foarte putini oameni, in afara doctorilor care le primesc, sunt constienti de dimensiunea lor. Criticii, incluzand doctorii proeminenti specializati in cancer sau boli de rinichi, spun ca aceste plati ii stimuleaza pe medici sa prescrie medicamentele la niveluri care pot creste riscul pacientilor de a face infarct miocardic sau accident vascular cerebral. [..]

Ieri Food and Drug Administration a sporit ingrijorarile legate de medicamente [ EPO ]  dupa publicarea unui raport care sugera ca folosirea [medicamentelor EPO] ar trebui redusa la pacientii cu cancer. Raportul, pregatit de oamenii de stiinta de la FDA, spune ca nu exista nici o dovada stiintifica referitoare la imbunatatirea calitatii vietii pacientilor [cu cancer] sau a extinderii sperantei lor de viata  in urma medicatiei [EPO], dar exista mai multe studii care sugereaza ca aceste medicamente pot scurta viata pacientilor atunci cand sunt administrate in doze mari. [..]

continuare: 

Fabrica de minciuni – Episodul 4.2: Stiinta si lege de vanzare