De ceva ani incoace gravidele constituie o tinta pentru vaccinare, mai ales vaccinarea antigripala. „Moda” a inceput in SUA, cu recomandarea ACIP – Comitetul de Practici pentru Imunizare (ACIP) din cadrul CDC (Centrul pentru Controlul Bolilor ). Am prezentat aici prima parte dintr-un studiu ce critica recomandarea ACIP de a vaccina gravidele. Sunt interesante cateva aspecte:
- ACIP spune „vaccinati gravidele”, OMS la fel. Dar, asa cum arata studiul de mai jos, literatura medicala citata de ACIP pentru a-si argumenta „politica” nu sustine recomandarea.
- si ai nostri „ca brazii” repeta poezia americana:
”Utilizarea tiomersalului sau mertiolatului de sodiu (mercurotiolatului de sodiu) pentru prezervarea vaccinului a generat unele controverse, in sensul ca ar produce tulburari de neurodezvoltare dupa administrare repetata la copii in contextul schemelor de imunizare, deoarece ar depasi doza maxima admisa in SUA. Studii recente au demonstrat absenta legaturii dintre administrarea de tiomersal si tulburarile de neurodezvoltare.Tiomersalul se metabolizeaza in etilmercur care se excreta rapid, fara acumulare in organism” [ ????? – eu am cautat un astfel de studiu si nu am gasit ], a explicat specialistul in toxicologie.
Academicianul a mai spus ca Agentia Europeana pentru Evaluarea Medicamentelor (EMEA) a precizat ca tiomersalul poate fi folosit pentru prezervarea vaccinului, daca nu exista alternativa pentru acest obiectiv.
Potrivit specialistului, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) statueaza ca nu exista dovezi stiintifice privind problemele de siguranta ale utilizarii vaccinurilor prezervate cu tiomersal si avizeaza utilizarea acestora in programele de imunizare globala, beneficiile depasind orice risc teoretic de toxicitate.
- „poezia” spusa de toxicolog este cel putin ciudata avand in vedere ca SI studiile recente arata ca expunerea la tiomersal duce la acumulare de mercur si efectele toxice cunoscute. Doar un exemplu aici. Cautati pe pubmed ca-s multe.
- daca te uiti pe prospectele producatorilor de vaccinuri antigripale, situatia este cel putin ciudata. Adica ACIP &CDC &co recomanda vaccinarea gravidelor, iar in prospecte fie se menioneaza ca nu au fost facute studii pe animale despre impactul vaccinarii asupra reproducerii si in timpul perioadei de gestatie, deci riscurile asupra fetusilor umani nu au fost niciodata cercetate, fie ca datele sunt limitate. O exprimare interesanta este cea de la influvac, unde in prospectele in engleza scrie (sau aici ) :
The limited data from vaccinations in pregnant women do not indicate that adverse fetal and maternal outcomes were attributable to the vaccine. [ datele limitate de la vaccinarile femeilor gravide nu indica faptul ca efectele adverse fetale si maternale erau cauzate de vaccin.]
Adica: au existat efecte adverse chiar in studiile limitate (deci nu vorbim despre efecte ce apar rar … ca altfel nu apareau in studiile limitate). DAR, cumva, aceste efecte nu au fost considerate ca fiind generate de vaccin, desi nu gasesti nicaieri DE CE si PE CE S-AU BAZAT cand au tras aceasta concluzie .
In prospectul in romana scrie asa:
Din cate se cunoaste, Influvac poate fi administrat ca atare, fără nici un pericol pentru făt, în timpul sarcinii sau în perioada de alăptare.
- Componentele din vaccinuri au istorii urate si, de cele mai multe ori, toata lumea se fereste sa le evalueze impactul asupra sanatatii umane, mai ales la nivel de sistem reproducator si neurotoxicologie, deoarece … sunt belele multe si foarte multe, de la toxicitate la nivelul ficatului la teratogenitate .
- recomandarea ACIP (urmata de multi medici, inclusiv din Romania) este cel putin curioasa, avand in vedere ca majoritatea vaccinurilor antigripale contin tiomersal si exista studii multe care arata problemele generate de tiomersal si compusii mercurului, in general. Un aspect interesant este faptul ca doua agentii guvernamentale au pozitii opuse, EPA California argumenteaza clar si la obiect, ACIP vinde castraveti:
Atunci cand EPA California a refuzat cererea Bayer Inc. De a reclasifica tiomersalul ca fiind inofensiv, raportul agentiei concluziona: Dovezile stiintifice care arata ca tiomersalul este toxic pentru sistemul reproducator sunt clare si voluminoase. Tiomersalul este metabolizat in etilmercur. Dovezile legate de toxicitatea sa asupra reproducerii includ retard mintal sever sau malformatii ale fatului uman atunci cand mama a fost expusa la etilmercur sau tiomersal in timpul sarcinii, studii pe animale ce demonstreaza toxicitatea expunerii la etilmercur sau tiomersal asupra dezvoltarii umane, precum si date care arata interconversia in alte forme de mercur care din nou sunt toxice pentru reproducere. (60)
Sa revenim la studiu. Prima parte este tradusa aici iar a doua parte este mai jos. Stiu ca este mult de citit dar cred ca merita (cel putin sa ne dam seama cum suntem aburiti de diverse comitii si comitete). Spor la citit 🙂
Titlu original: Influenza Vaccination During Pregnancy: A Critical Assessment of the Recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP)
Autori: David M. Ayoub, M.D.; F. Edward Yazbak, M.D
Publicatie: Journal of American Physicians and Surgeons Volume 11 Number 2 Summer 2006 41 http://www.jpands.org/vol11no2/ayoub.pdf ( acces 20 dec 2009 )
Este sigura vaccinarea antigripala in timpul sarcinii?
Din cauza faptului ca vaccinarea in timpul sarcinii pare sa nu aduca nici un fel de beneficii, o analiza beneficii – siguranta ar trebui sa nu tolereze nici un risc in randul femeilor vaccinate si al copiilor lor, fie el si la nivel teoretic.
Conform cu declaratiile ACIP, siguranta vaccinarii antigripale in timpul sarcinii este stabilita astfel:
„Un studiu legat de vaccinarea antigripala a mai mult de 2000 de femei gravide a demonstrat ca nu exista efecte adverse fetale asociate cu vaccinarea antigripala”(1).
Acest studiu solitar, ai carui autori sunt Heinonen et al. are, in sine, extrem de putin de a face cu siguranta vaccinarii antigripale. Efectele urmarite sunt limitate strict la malignitate, mai ales dupa vaccinarea antipolio in timpul sarcinii.(3 1)
Rezultatele studiului sunt importante si alarmante. In randul celor 18.242 de femei [gravide] care au fost vaccinate cu vaccinul antipolio cu virus inactivat (IPV):
- Rata de malignitate in randul copiilor de 1 an era aproape de 2 ori mai mare decat cea in grupul de control (7.6 vs. 3.9 per 10,000; < .05).
- Rata de tumori neuronale in randul persoanelor vaccinate cu IPV a fost de 13 ori mai mare decat in randul femeilor nevaccinate (3.9 vs. 0.3 per 10,000; < .01).
Concluziile studiului au fost clare:
„Datele prezente sugereaza ca injectarea gravidelor cu vaccinul antipolio cu virus mort au fost [sic] asociate cu malignitate si in special cu tumori de origine neuronala in randul copiilor nascuti in perioada 1959 – 1966.”
Studiul continea numai o fraza legata de rezultatul vaccinarii antigripale:
„In randul celor 2.291 de mame imunizate in timpul sarcinii cu vaccinul antigripal cu virus mort, un copil a dezvoltat o tumoare medulara (astrocitom).
Numarul limitat de efecte adverse urmarite precum si perioada scurta de urmarire pediatrica ( 1 an) a limitat in mod drastic foarte largul subiect al sigurantei vaccinarii antigripale in timpul sarcinii.
Efectele adverse non-maligne, inclusiv vatamarile fetusului, nu au fost urmarite si nu a fost calculat riscul de malignitate.
Contrar declaratiilor ACIP, acest studiu nu a evaluat in mod adecvat siguranta vaccinarii antigripale in timpul sarcinii. Doar a ridicat serioase motive de ingrijorare legat de siguranta vaccinarii antipolio, legaturile acestui vaccin cu cancerele si bias-ul ACIP-ului. Rezultatele studiului ar trebui sa sprijine nevoia de evaluare atenta a oricareimedicatii administrate femeilor gravide in conditiile unei vulnerabilitatii fetale mai ridicate la expunderile din mediu.
In plus, Comitetul de Evaluare a Sigurantei Imunizarilor de la Institutul de Medicina [SUA] a respins recent validitatea acestui studiu dupa realizarea unei evaluari a unei potentiale legaturi intre virusul SV40 ce a contaminat vaccinurile antipolio si cancer si a concluzionat:
„ Pentru ca aceste studii epidemiologice sunt suficient de viciate, comitetul a declarat in acest raport ca probele nu au fost adecvate pentru a trage concluzia ca vaccinul antipolio contaminat a cauzat cancer.” (3 2)
Este ciudat faptul ca ACIP a citat acest studiu in sprijinul sigurantei vaccinarii antigripale, in timp ce Institutul de Medicina l-a respins considerand design-ul studiului ca fiind viciat. Exista un numar mic de rapoarte peer-reviewed despre siguranta vaccinarii antigripale in general, iar lipsa acestor studii este si mai mare legat de siguranta vaccinarii in timpul sarcinii. Din cele 2 studii pe gravide citate in mod frecvent, studiul semnat de Sumaya si Gibbs a analizat consecintele in cazul a 56 de femei si nu a evaluat nou nascutii dincolo de perioada post natala (3 3). Al doilea studiu, Deinard and Ogburn, a inclus numai 189 de gravide vaccinate si nou nascutii au fost urmariti pe o perioada de numai 6 pana la 8 saptamani (3 4). Faptul ca nici unul dintre cele doua studii nu a descoperit consecinte adverse nu este surprinzator, ambele au fost mult prea mici pentru a detecta defectele congenitale mai putin frecvente sau alte efecte adverse. Din cauza perioade scurte de urmarire, ambele studii au fost neadecvate in mod grosier pentru a evalua complicatiile, inclusiv tulburarile in dezvoltarea neuronala.
Studiul mai recent al lui Munoz et al. exemplifica acesta situatie existenta in randul studiilor, multe dintre ele fiind pur si simplu create in asa fel incat sa sprijine concluziile lor (1 2). Acest studiu retrospectiv a examinat date obtinute in 5 sezoane consecutive de gripa (1998 – 2003) intr-o mare clinica din Huston, Texas. Doar 252 de gravide au fost vaccinate antigripal. Autorii au mentionat: „.. in decurs de 42 de zile de la vaccinare nu au aparut efecte adverse serioase si nu au fost diferente intre cele doua grupuri [vaccinate versus nevaccinate] din punct de vedere al rezultatelor sarcinii.
Din cauza faptului ca ca numai nou nascutii care au venit pentru o consultatie la clinica au fost inclusi [in studiu], cazurile de deces fetale si neonatale au fost excluse. La femeile vaccinate au fost observate tendinte mai marei de a prezenta teste anormale la toleranta la glucoza (8% vs. 4.5%; =.05), diabet gestational (2.2% vs. 1.7%; = .6), si preeclampsia (4.8% vs. 3.9%; = 0.6), precum si o incidenta mai mare semnificativa a hipertensiunii arteriale tranzitorii (6.7% vs. 2.9%; <.01). Aceste rezultate neasteptate in randul femeilor gravide vaccinate s-ar putea sa nu fie deloc doar coincidente. In alte grupe de populatie, vaccinarile cu vaccinuri ce contin tiomersal au fost asociate cu diabetul.(3 5) Expunerea la mercur a fost si ea asociata cu hipertensiunea. (3 6)
Autorii trag concluzia „in acest studiu, vaccinarea antigripala administrata in cel de-al doilea si al treilea trimestru de sarcina a fost sigura”. Dar chiar si autorii studiului au spus clar ca evaluarea sigurantei a fost limitata si nu a fost targetata: „Acest studiu NU a avut ca obiectiv evaluarea efectelor adverse rare sau a efectelor adverse pe termen lung cauzate de vaccinare.[..] Acest studiu nu a evaluat in mod adecvat siguranta vaccinului si nici nu justifica recomandarea vaccinarii antigripale in primul trimestru de sarcina.
Tiomersalul, un conservant riscant
Majoritatea vaccinurilor antigripale administrate in SUA in perioada 2005-2006 contineau tiomersal (timerosal). La sfarsitul anilor 1980, numarul imunizarilor de rutina din copilarie a inceput sa creasca, iar majoritatea vaccinurilor contineau tiomersal / thimerosal.
Ca urmare a ingrijorarilor legate de faptul ca cresterea expunerii la mercur poate sa depaseasca limitele stabilite si sa genereze probleme de sanatate, in data de 7 iulie 1999 Academia Americana de Pediatrie impreuna cu Serviciile Publice de Sanatate au facut publica o declaratie sustinuta si de Academia Americana de Medici de Familie. Aceasta declaratie stabilea ca obiectiv inlaturarea „cat mai curand posibil” (37) a tiomersalului din vaccinurile recomandate bebelusilor.
Raportul ACIP asupra gripei ne reasigura ca „nu a existat nici o dovada stiintifica sa arate ca tiomersalul din vaccinuri conduce la efecte adverse serioase”. In loc sa insiste asupra folosirii in timpul sarcinii precum si perioada de copilarie a unor vaccinuri fara tiomersal, schimbarile de politica ale ACIP vor genera din nou cresterea expunerii la mercur a celor mai sensibile persoane.
Datorita faptului ca o analiza risc- beneficiu in cazul vaccinarii antigripale in timpul sarcinii nu poate neglija potentialele efecte generate de expunerea la mercur in timpul vulnerabilei perioade de sarcina, este prudent sa facem o scurta trecere in revista [a informatiilor legate de] tiomersal.
Tiomersalul este un compus – etilmercur-tiosalicilat – care se disociaza rapid [..] S-a demonstrat ca etilmercurul este metabolizat de organism la mercur anorganic (38). De aceea, datele legate de toxicitatea tiomersalului, etilmercurului si mercurului anorganic sunt relevante in evaluarea sigurantei vaccinurilor antigripale.
La ora actuala nu exista reglementari federale pentru expunerea prin injectii la etilmercur; EPA (Agentia de Protectie A Mediului) a stabilit liniile directoare pentru ingerarea de metilmercur ce a fost mult mai studiat. Conform standardelor EPA, expunerea zilnica tolerabila la metilmercur este limitata la max 0.1µg/kg/zi.[..]
Majoritatea vaccinurilor antigripale pentru adulti contin echivalentul a 25 µg de mercur per doza (Tabel 1). O gravida cu o greutate medie vaccinata antigripal va fi expusa unei doze de mercur organic ce depaseste de 3.5 ori limitele EPA (Tabel 4). Fatul ar putea fi expus unei doze de mercur ce depaseste de mult mai multe ori limita stabilita de EPA. Mai mult decat atat, concentratia de mercur in sangele fetal s-a dovedit a fi de 4.3 ori mare decat nivelul maternal (41). O mai mare proportie de etilmercur se acumuleaza in tesuturile fetale comparativ cu cele maternale, mai ales la nivel de sistem nervos central (42). [..]
Tabelul 4: Doza de mercur din vaccinurile antigripale comparativ cu doza maxima permisa zilnic stabilita de EPA
Table 5. Rata decesului fetal Fetal Death Rates (Avort, Resorbtie, Deces ) cauzate de expunerea prenatala la Tiomersal la mai multe specii si cu diverse modalitati de administrare
Neurotoxicitatea Mercurului
In ciuda declaratiilor linistitoare ale ACIP, ingrijorari despre potentiala neurotoxicitate a tiomersalului sunt raprtate pe larg de variate autoritati in sanatate. Manufacturer’s Safety Data Sheet (MSDS – Fisa Producatorului cu Datele de Siguranta) de la Eli Lilly [un mare producator de medicamente si vaccinuri] mentioneaza:
„expunerea intrauterina [la tiomersal] poate cauza retard mintal mediu pana la sever precum si dizabilitati ale coordonarii motorii.” Programul National de Toxicologie (NTP) afirma ca tiomersalul „este o otrava [atunci cand este administrata prin] inghitire, subcutanat, intravenos si posibil si prin alte rute de admnistrare”, clasifica tiomersalul ca fiind un carcinogen experimental si un produs teratogen si concluzioneaza ca expunerea copiilor la tiomersal conduce la „retard mintal, pierderea coordonarii vorbirii, scrisului, mersului, iar iritabilitateas si comportamentul negativ progreseaza pana la manie” (44).
In ultimii ani exista un volum de studii, aflat in continua crestere, care arata legatura intre expunerea la tiomersal si tulburarile dezvoltarii neurologice, inclusiv autism, tulburari legate de deficitul de atentie si hiperactivitate. Aceste studii au adus la lumina dovezi toxicologice, biochimice, experimentale, neuroimunologice si epidemiologice (38-58).
O discutie extensiva despre aceste studii este dincolo de scopul acestei lucrari si a fost realizata in alte lucrari. (59)
Datorita faptului ca politica ACIP legata de gripa sustine expunerea fetusilor la etilmercur, orice studiu ce demonstreaza efectele adverse ale expunerii prenatale la etilmercur trebuie examinat cu atentie. Din pacate este cunoscut doar un singur studiu publicat ce incearca sa coreleze tulburarile de dezvoltare neurologica si expunerea prenatala la tiomersal.
Holmes et al. au determinat ca mamele copiilor autisti au primit de aproape de 6 ori mai multa imunoglobulina anti-D (Rh) ce avea tiomersal ca si conservant, comparativ cu mamele copiilor normali din punct de vedere neurologic (0.53 vs. 0.09 mean shots; < 0.0000004), iar acest aspect demonstreaza clar rolul expunerii prenatale la mercur in aparitia anomaliilor de dezvoltare la copii (45).
Toxicitatea fetala si reproductiva a mercurului
Prospectele vaccinurilor pentru sezonul 2005-2006 Fluzone, Fluvirin si Fluarix mentioneaza clar ca nu au fost facute studii pe animale despre impactul vaccinarii asupra reproducerii si in timpul perioadei de gestatie, deci riscurile asupra fetusilor umani nu au fost niciodata cercetate, inclusiv mutagenitatea, carcinogenitatea si efectele asupra viitoarei fertilitati. Producatorul Fluzone mentioneaza [in prospect] ca vaccinarea femeilor gravide ar trebui facuta numai daca este, in mod clar, necesara. Prospectul de la Fluvirin adauga faptul ca sfatul medicului curant este cel mai important. Prospectul Fluarix doar mentioneaza recomandarea ACIP.
Producatorul vaccinului cu virus viu FluMist mentioneaza [in prospect] o avertizare similara: FluMist nu a fost evaluat in legatura cu siguranta reproductiva in studii pe animale. De asemenea, nu se stie daca FluMist poate provoca daune fatului atunci cand este administrat unei femei insarcinate si nu se cunoaste nici daca afecteaza capacitatea de reproducere. Producatorul este atent si adauga: de aceea, FluMist nu ar trebui administrat femeilor insarcinate.
MSDS-ul de la Eli Lilly mentioneaza ca tiomersalul „este cunoscut ca genereaza defecte congenitale si alte vatamari reproductive.” Programul National de Toxicologie (NTP) clasifica tiomersalul ca un teratogen [are efecte nocive asupra fatului] capabil si de alte efecte adverse asupra sistemului reproducator (44). EPA (Agentia de Protectie A Mediului) California a declarat tiomersalul ca fiind ca fiind o toxina pentru sistemul reproducator uman. Atunci cand EPA California a refuzat cererea Bayer Inc. De a reclasifica tiomersalul ca fiind inofensiv, raportul agentiei concluziona:
Dovezile stiintifice care arata ca tiomersalul este toxic pentru sistemul reproducator sunt clare si voluminoase. Tiomersalul este metabolizat in etilmercur. Dovezile legate de toxicitatea sa asupra reproducerii includ retard mintal sever sau malformatii ale fatului uman atunci cand mama a fost expusa la etilmercur sau tiomersal in timpul sarcinii, studii pe animale ce demonstreaza toxicitatea expunerii la etilmercur sau tiomersal asupra dezvoltarii umane, precum si date care arata interconversia in alte forme de mercur care din nou sunt toxice pentru reproducere. (60)
Literatura peer-reviewd sumarizata in Tabelul 5 ridica si alte intrebari legate de expunerea prenatala la tiomersal. Gasett et al au observat semnificativ mai multe decese fetale dupa expunerea materna la tiomersal comparativ cu grupul de control, acest aspect indicand ca tiomersalul, chiar si atunci cand administrarea este topica [local, conjunctival], isi pastreaza calitatile avortive (61). Aceste descoperiri au fost replicate de catre Itoi et al, el demonstrand existenta unei rate de deces fetal de 5 ori mai mare cand o solutie de tiomersal a fost administrata conjunctival la femelele de iepure gestante (62). Malformatiile fetale au fost mai frecvente in grupul expus la tiomersal comparative cu grupul de control (9.1% vs. 0.0%). Digar et al. au descoperit o rata de mortalitate de 4 ori mai mare atunci cand au injectat oua cu o solutie de 0.1 mg de tiomersal (63). Malformatii majore au aparut la 36% dintre embrionurile expuse, dar nici o malformatie in grupurile de control. Malformatiile au inclus sindactilie, subtierea peretelui abdominal, anomalii de crestere ale aripilor.
Tiomersalul are, de asemenea, puterea de a afecta fertilitatea. Batts et al. au demonstrat ca administrarea locala a timerosalul este toxic pentru functionarea cililor [peretelui] traheal al oii, indicand un potential mecanism biologic distructiv pentru capacitatea reproductiva la femei (tubul falopian) si la barbati (motilitatea spermatozoizilor)(64). Astfel s-ar putea explica observatia ca supravietuitorii adulti ce au suferit intoxicatii cu mercur in copilarie au o mai mare incidenta a infertilitatii (65). Goncharuk a descoperit o semnificativa dependenta de doza in cazul ratei de deces fetal la sobolanii si soarecii expusi la etil mercur prin inhalare. Atunci cand etil mercurul a fost administrat oral unor sobolani, inainte de imperechere, diminuarea fertilitatii s-a observat nu numai la adultii care au primit etil mercurul ci si la urmasii din prima si a doua generatie (66).
O discutie largita despre toxicitatea reproductiva a mercurului anorganic, un alt metabolit al tiomersalului, este dincolo de scopul acestei lucrari. A fost deja demonstrat ca mercurul anorganic este o toxina ce provoaca mutatii ale ADN-ului si este, de asemenea, toxica pentru sistemul reproducator la diferite animale, precum si in experimentele in vitro (67). Khan et al. , de exemplu, a demonstrat reducerea fertilitatii si a supravietuirii la soarecii expusi la clorura de mercur (68). Aceste efecte, inclusiv atrofia ovarelor, au fost observate in absenta toxicitatii cu simptome clinice, subliniind necesitatea unor studii clinice create astfel incat sa evalueze corect riscurile expunerii prenatale la timerosal.
Studiile facute pe oameni si concepute pentru a evalua potentiala toxicitate reproductiva a tiomersalului sunt rare. Heinone, autorul principal al unuia dintre studiile citate de ACIP pe post de studii ce dovedesc siguranta vaccinarii antigripale, a confirmat intr-un alt studiu toxicitatea tiomersalului asupra sistemului reproductiv al oamenilor (69). Folosind date din Collaborative Perinatal Project care a fost sponsorizat de FDA, serviciile Publice de Sanatate si Institutul National de Sanatate, cercetatorii au aratat ca expunerea la tiomersal aplicat topic in timpul sarcinii creste semnificativ riscul malformatiilor congenitale.
Toxicitatea la nivelul sistemului reproducator uman precum si toxicitatea pentru fat a metilmercurului a fost pe larg studiata si acceptata. Multe agentii, inclusiv FDA si CDC , proclama faptul ca metilmercurul este mai toxic de cat etil mercurul, dar aceasta pozitie nu este sustinuta de literatura stiintifica. De exemplu, intr-un studiu experimental pe porci, cercetatorii au descoperit ca etil mercurul este semnificativ mai toxic decat metil mercurul (70). Jacquet si Laureys au raportat ca etil mercurul traverseaza placenta mai rapid decat metil mercurul si este capabil de a determina mutatii sub forma inducerii C-mitozei in eukariote si celule HeLa, rezultand aneuploidie si poliploidie [anomalii in inmultirea celulelor] (71). [..]
Considerand dovezile incontestabile ale toxicitatii tiomersalului si metabolitilor sai asupra aparatului reproducator asa cum au rezultat ele din experimente si limitarile studiilor pe oameni dedicate acestui subiect, este uluitor faptul ca recomandarea ACIP-ului de a vaccina antigripal femeile gravide inca nu a fost criticata. Omiterea din prospect a acestor riscuri cunoscute create de un component major al vaccinului, implica faptul ca produsul este in mod clar gresit etichetat.
Recomandarea ACIP de a vaccina antigripal gravidele nu este sustinuta de citatele din studiile pe care si-au bazat argumentarea politicii si nici nu este sustinuta de literatura medicala. Considerand potentialele riscuri datorate expunerii materne si fetale la mercur, administrarea de tiomersal in timpul sarcinii este atat nejustificata cat si neinteleapta. Graviditatea ar trebui sa ramana acea perioada cand medicii protejeaza pacientele de orice expunere a fatului. Fara o testare adecvata a sigurantei, nu este posibila o analiza risc-beneficiu a vaccinarii antigripale in timpul sarcinii si de aceea, recomandarea ACIP ar trebui retrasa.
REFERENCES
- 1. Prevention and Control of Influenza. Recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP). MMWR 2004;53 (May 28, RR6):1-44.
- American College of Obstetrics and Gynecology. ACOG Committee Opinion No. 305, November 2004. Influenza vaccination and treatment during pregnancy. Obstet Gynecol 2004;104:1125-1126.
- American Academy of Pediatrics and American College of Obstetricians and Surgeons. , Guidelines for Perinatal Care, 5th ed; 2002;92.
- CDC. Questions and answers: the nasal-spray flu vaccine. Updated Sept 13, 2005. Available at: www.cdc.gov/flu/about/qa/nasalspray.htm . Accessed Mar 6, 2006.
- Irving WL, James DK, Stephenson T, et al. Influenza virus infection in the second and third trimesters of pregnancy: a clinical and seroepidemiological study. Br J Obstet Gynaecol 2000;107:1282-1289.
- Department of Health, Scottish Executive Health Department, Welsh Assembly Government. Chapter 20, Influenza. Immunisation against infectious disease. In: „The Green Book.” United Kingdom: Department of Health; 2005:1-16.
- Neuzil KM, Reed GW, Mitchel EF, Simonsen L, Griffin MR. Impact of influenza on acute cardiopulmonary hospitalizations in pregnant women. AmJ Epidemiol 1998;148:1094-1102.
- 8. Black SB, Shinefield HR, France EK, et al. Effectiveness of the influenza vaccine during pregnancy in preventing hospitalizations and outpatient visits for respiratory illness in pregnant women and their infants. AmJ Perinatol 2004;21:333-339.
- CDC and Prevention. Key facts about influenza and the influenza vaccine. Updated Sept 28, 2005. Available at: http://www.cdc.gov/flu/keyfacts.htm. Accessed April 22, 2006.
10. Hardy JMB, Azarowicz EN, Mannini A, Medearis DN, Cooke RE. The effect of Asian flu on the outcome of pregnancy, AmJPub Health 1957-1958. 196;51:1182-1188.
11. Harris JW. Influenza occurring in pregnant women. A statistical study of thirteen hundred and fifty cases. JAMA 1919;72:978-980.
12. Munoz FM, Greisinger AJ, Wehmanen OA, et al. Safety of influenza vaccination during pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2005;192:1098-1106.
13. U.S. Food and Drug Administration. Transcript of the Vaccines and Related Biological Advisory Committee, Feb 20, 2003. Available at: www.fda.gov/ohrms/dockets/ac/03/transcripts/3923t1.htm Accessed Apr 22, 2006.
14. Del Giudice G, Podda A, Rappuoli R. What are the limits of adjuvanticity? Vaccine 2001;15(20 Suppl 1):S38-S41.
15. CDC. Update: Influenza activity.United States and worldwide, 2000-01 season, and composition of the 2001-02 influenza vaccine. MMWR 2001;50:466-470.
16. CDC. Update: Influenza activity.United States and worldwide, 2001-02 season, and composition of the 2002-03 influenza vaccine. MMWR 2002;51:503-506.
17. CDC. Update: Influenza activity.United States and worldwide, 2002-03 season, and composition of the 2003-04 influenza vaccine. MMWR 2003;52:516-521.
18. CDC. Update: Influenza activity.United States and worldwide, 2003-04 season, and composition of the 2004-05 influenza vaccine. MMWR 2004;53:547-552.
19. CDC. Update: Influenza activity.United States and worldwide, 2004-05 season, and composition of the 2005-06 influenza vaccine. MMWR 2005;54:631-634.
20. Kochanek KD, Smith BL. Deaths: Preliminary Data for 2002. National Vital Statistic Reports 2004;51(13):1-48.
21. Hoyert DL, Kochanek KD, Murphy SL. Deaths: final data for 1997. National Vital Statistic Reports 1999;47(19):1-105.
22. Murphy SL. Deaths: final data for 1998. National Vital Statistic Reports 2000;48(11):1-106.
23. Hoyert DL, Arias E, Smith BL, Murphy SL, Kochanek KD. Deaths: final data for 1999. National Vital Statistic Reports 2001;49(8):1-114.
24. Miniño AM, Arias E, Kochanek KD, Murphy SL, Smith BL. Deaths: final data for 2000. National Vital Statistic Reports 2002;50(15):1-120.
25. Arias E, Anderson RN, Hsiang-Ching K, Murphy SL, Kochanek KD. Deaths: final data for 2001. National Vital Statistic Reports 2003;52(3):1-116.
26. Kochanek KD, Murphy SL, Anderson RN, Scott C. Deaths: final data for 2002. National Vital Statistic Reports 2004;53(5):1-105.
27. CDC/NCHS. National Vital Statistics System. Mortality. GMWK I Worktable 1. Deaths from each cause by 5-year age groups, race and sex. United States 1999. Available at: http://198.246.96.2/nchs/datawh/statab/unpubd/mortabs/gmwki10.htm . Accessed Dec 31, 2005.
28. CDC/NCHS. National Vital Statistics System. Mortality. GMWK I Worktable 1. Deaths from each cause by 5-year age groups, race and sex. United States 2000. Available at: http://198.246.96.2/nchs/datawh/statab/unpubd/mortabs/gmwki10.htm . Accessed Dec 31, 2005.
29. CDC/NCHS. National Vital Statistics System. Mortality. GMWK I Worktable 1. Deaths from each cause by 5-year age groups, race and sex. United States 2001. Available at: http://198.246.96.2/nchs/datawh/statab/unpubd/mortabs/gmwki10.htm . Accessed Dec 31, 2005.
30. CDC/NCHS. National Vital Statistics System. Mortality. GMWK I Worktable 1. Deaths from each cause by 5-year age groups, race and sex. United States 2002. Available at: http://198.246.96.2/nchs/datawh/statab/unpubd/mortabs/gmwki10.htm . Accessed Dec 31, 2005.
31. Heinonen OP, Shapiro S, Monson RR, et al. Immunization during pregnancy against poliomyelitis and influenza in relation to childhood malignancy. Int J Epidemiol 1973;2:229-235.
32. Stratton K, AlmarioDA, and McCormick MC, eds. Immunization Safety Review: SV40 Contamination of Polio Vaccine and Cancer Washington, D.C.: National Academies Press; 2002. Available at: www.iom.edu/CMS/3793/4705/4317.aspx . Accessed Mar 1, 2006.
33. Sumaya CV, Gibbs RS. Immunization of pregnant women with influenza A/New jersey/76 virus vaccine: reactogenicity and immunogenicity in mother and infant. J Infect Dis 1979;140:141-146.
34. Deinard AS, Ogburn P. A/NJ/8/76 influenza vaccination program: effects on maternal health and pregnancy outcome. Am J Obstet Gynecol 1981;140:240-245.
35. Wahlberg JW, Fredrikson J, Virrala O, Ludvigsson J: Abis Study Group. Vaccinations may induce diabetes in one-year-old children. Ann NY Acad Sci 2003;1005:404-408.
36. Pedersen EB, Jorgensen ME, Pedersen MB, et al. Relationship between mercury in blood and 24-h ambulatory blood pressure in Greenlanders and Danes. Am J Hypertens 2005;18:612-618.
37. Joint Statement of the American Academy of Pediatrics (AAP) and the United States Public Health Service (USPHS). Pediatrics 1999;1049:568-569.
38. Burbacher TM, Shen DD, Liberato N, et al. Comparison of blood and brain mercury levels in infant monkeys exposed to methylmercury or vaccines containing thimerosal. Environ Health Perspect 2005;113:1015-1021.
39. Goldman LR, Shannon MW. Committee on Environmental Health. Technical report: Mercury in the environment and implications for pediatricians. Pediatrics 2001;108:197-205. http://pediatrics.aappublications.org/cgi/reprint/108/1/197
40. Slikker W Jr. Developmental neurotoxicity of therapeutics: survey of novel recent findings. Neurotoxicology 2000; 21:50.
41. U.S. Environmental Protection Agency Integrated Risk Information System. Reference dose for chronic oral exposure (RfD). In: Methylmercury (MeHg) (CASRN 22967-92-6) Available at: www.epa.gov/iris/subst/0073.htm . Accessed Apr 22, 2006.
42. Ukita, T, Takeda Y, Sato Y, Takahashi T. Distribution of 203Hg labeled mercury compounds in adult and pregnant mice determined by whole-body autoradiography. Radioisotopes 1967;16:439-448.
43. Trasande L, Landrigan PJ, Schechter C. Public health and economic consequences of methylmercury toxicity to the developing brain. Environ Health Perspect 2005;113:590-596.
44. National Institute of Environmental Health Science. Thimerosal [54-6-8] Nomination to the National Toxicology Program. Review of the Literature. Available at: http://ntp.niehs.nih.gov/ntp/htdocs/Chem_Background/ExSumPDF/Thimerosal.pdf . Accessed Mar 1, 2006.
45. Holmes AS, Blaxill MF, Haley BE. Reduced levels of mercury in first baby haircuts of autistic children. Int J Toxicol 2003;22:277-285.
46. Bradstreet J, Geier DA, Kartzinel JJ, Adams JB, Geier MR. A casecontrol study of mercury burden in children with autistic spectrum disorders. J AmPhys Surg 2003;8:76-79.
47. James SJ, Slikker W 3rd, Melnyk S, et al. Thimerosal neurotoxicity is associated with glutathione depletion: protection with glutathione precursors. Neurotoxicology 2005;26:1-8.
48. James SJ, Cutler P, Melnyk S, et al. Metabolic biomarkers of increased oxidative stress and impaired methylation capacity in children with autism. AmJ Clin Nutr 2004;80:1611-1617.
49. Waly M, Olteanu H, Banerjee R, et al. Activation of methionine synthase by insulin-like growth factor-1 and dopamine: a target for neurodevelopmental toxins and thimerosal. Mol Psychiatry 2004;9:358-370.
50. Hornig M, Chian D, Lipkin WI. Neurotoxic effects of thimerosal are mouse strain dependent. Mol Psychiatry 2004;9:833-45.
51. Vargas DL, Nascimbene C, Krishnan C, Zimmerman AW, Pardo CA. Neuroglial activation and neuroinflammation in the brain of patients with autism. Ann Neurol 2005;57:67-81.
52. Havarinasab S, Haggqvist B, Bjorn E, Pollard KM, Hultman P. Immunosuppressive and autoimmune effects of thimerosal in mice. Toxicol Appl Pharmacol 2005;204:109-121.
53. Geier MR, Geier DA. Thimerosal in childhood vaccines, neurodevelopment disorders, and heart disease in the United States. J AmPhys Surg 2003;8:6-11.
54. Geier MR, Geier DA. Neurodevelopmental disorders after thimerosalcontaining vaccines: a brief communication. Exp Biol Med 2003;228:660-664.
55. Geier DA, Geier MR, Neurodevelopmental disorders following thimerosal-containing vaccines: a follow-up analysis. Int J Toxicol 2004;23:369-76.
56. Geier DA, Geier MR. A comparative evaluation of the effects of MMR immunization and mercury doses from thimerosal containing childhood vaccines on the population prevalence of autism. Med Sci Monit 2004;10:133-139.
57. Geier DA, Geier MR. A two-phased population epidemiological study of the safety of thimerosal-containing vaccines: a follow-up analysis. Med Sci Monit 2005;11:160-170.
58. Geier DA, Geier MR. Early downward trends in neurodevelopmental disorders following removal of thimerosal-containing vaccines. J Am Phys Surg 2006;11:8-13.
59. Mutter J. Naumann J, Schneider R, Walach H, Haley B. Mercury and autism: accelerating evidence? Neuroendocrinol Lett 2005;26:439-446.
60. Office of Environmental Health Hazard Assessment. Response to the Petition of Bayer Corporation for Clarification of the Proposition 65 Listing of „Mercury and Mercury Compounds” as Chemicals Known to Cause Reproductive Toxicity; February 2004. Available at: www.oehha.ca.gov/prop65/crnr_notices/hgbayer.html Accessed Mar 1, 2006.
61. Gassett AR, Itoi M, Ishii Y, Ramer RM. Teratogenicities of ophthalmic drugs. II. Teratogenicities and tissue accumulation of thimerosal. Arch Ophthalmol 1975;93:52-55.
62. Itoi M, Ishii Y, Kaneko N. Teratogenicities of antiviral ophthalmics on experimental animals. Jpn J Clin Ophthal 1972; 26:631-640.
63. Digar A, Senshama GC, Samal SN. Lethality and teratogenicity of organic mercury (thimerosal) on the chick embryo. J Anat Soc India1987;36:153-159.
64. Batts AH, Marriott C, Martin GP, Wood CF, Bond SW. The effect of some preservatives used in nasalpreparations on mucus and ciliary components of mucocilairy clearance. J Pharm Pharmacol 1990;42:145-151.
65. Dally A. The rise and fall of pink disease. Soc Hist Med 1997;10:291-304.
66. Goncharuk GA. Experimental investigation of the effect of organomercury pesticides on generative unction and on progeny. Hyg Sanit 1971;36:40-44.
67. Clement Associates. . Atlanta, Ga.: Department of Health and Human Services, Agency for Toxic Substances and Disease Registry,U.S. Public Health Services; Toxicological Profile for Mercury 1989.
68. Kahn AT, Atkinson A, Graham TC, et al. Effects of inorganic mercury on reproductive performance of mice. Food Chem Toxicol 2004;42:571-577.
69. Heinonen OP, Slone D, Shapiro S.: Birth Defects and Drugs in Pregnancy. . Littleton, Mass.: Publishing Sciences Group; 1976.
70. Tyrphonas L, Nielsen NO. Pathology of chronic alkylmercurial poisoning in swine. AmJ Vet Research 1973;34:379-392.
71. Leonard A, Jacquet P, Lauwerys RR. Mutagenicity and teratogenicity of mercury compounds. Mutat Res 1983; 114:1-18.