Am citit si mi-a placut: Carnetul de Vaccinari – pasaport pentru educatie?

In Romania nu exista la ora actuala nici o lege privind obligativitatea vaccinarii si abuzurile pot fi sanctionate. Legea 649/2001 nu se refera la obligativitatea de a fi vaccinat, ci la obligatia ca medicul sa vaccineze la cererea pacientului, dupa ce l-a informat corect cu privire la actul medical in sine. In lege se vorbeste si despre schema de vaccinare recomandata de Ministerul Sanatatii, nicidecum de schema obligatorie. Insusirea in mod automat si impamantenirea termenului“obligatoriu” este ceea ce eu obisnuiesc sa numesc “folclor” si se datoreaza lipsei de instruire sau orbirii civice despre care am mai amintit. Orbire care ne face sa luam in mod automat drept bun si adevarat tot ce spune (mai ales de catre o autoritate in domeniu) fara sa verificam la sursa sau sa contestam. Citește în continuare →

Evaluează asta:

Programul naţional de vaccinare – abuzuri şi manipulare

SURSA: Bucovina Profunda

Programul naţional de vaccinare – abuzuri şi manipulare

Nu trebuie sa fii specialist ca sa intelegi despre vaccinuri ca sunt extrem de periculoase si ca sunt ineficiente. Sunt deasemenea integrate in programul mondial de reducere a populatiei, atat ca numar cat  si calitate. De cand am aflat toate astea din surse si argumente credibile, am refuzat orice vaccin pentru mine, copiii mei si familia mea. Am semnat ca refuz pe proprie raspundere, fara sa clipesc.
In Romania vaccinurile NU SUNT OBLIGATORII. Ei le numesc asa abuziv, pe cele din programul national de vaccinare. (Corect ar fi sa le numeasca vaccinuri  recomandate sau gratuite. Desi nu sunt nici recomandabile, nici gratuite, caci toti platim la  CAS.)
Ei nu te pot vaccina pe tine sau pe copiii tai decat cerandu-ti acordul. Tu poti sa le specifici ca optiunea ta informata este sa  nu accepti vaccinurile. Tu esti stapan pe tine si pe trupul copiilor tai si raspunzator pentru asta in fata lui Dumnezeu, iar daca noi nu vrem sa-i vaccinam nu pot face nimic legal impotriva acestei decizii. Sanatatea este o stare de echilibru si nu vine din flacoane si fiole. Vaccinul produce un dezechilibru temporar cu repercursiuni teribile pe termen lung.
Stiu multe familii care au luat aceasta decizie si o respecta cu mult curaj. Probleme au intampinat la inscrierea in gradinite sau scoli, dar le-au depasit in final.
Exista si un vaccin ce -l recomanda gravidelor, un antitetanos, care NU e necesar, in plus vaccinarile la gravide pot duce la diverse boli la copiii lor nenascuti (boli autoimune, psihice, neurologice etc.)

Schema programului national de vaccinari se aplica fara informarea parintilor privind riscurile si beneficiile, de multe ori cu presiuni din partea medicilor, fara sa fie informati ca ei, parintii, sunt factorul de decizie, fara a urmari reactiile adverse sau a le despagubi.

Schema este asa:
Primele 24 de ore            1 vaccin   (Hep B)
4-7 zile                           1 vaccin   (BCG )
2 luni                              5  vaccinuri    ( D,T,P, Hep B, VPO)
4 luni                              4 vaccinuri   (D,T,P, VPO )
6 luni                              5 vaccinuri  (D,T,P, Hep B, VPO )
12 luni                            4 vaccinuri  ( D,T,P, VPO )
12-15 luni                       3 vaccinuri  ( R,R,O )
30-35 luni                       3 vaccinuri  (D,T,P )
7 ani (in cls. I)                5 vaccinuri   (D,T, R,R,O )
9 ani (in cls. III-a)            1 vaccin    ( VPO )
14 ani (in cls VII-a)          3 vaccinuri  ( D,T, Rub)
18 ani (in cls XII-a)           1 vaccin  ( Hep B )

Mi se pare monstruos ca unui copilas de la nastere pana la 3 ani, sa-i fie facute 26 de vaccinuri, pana in clasa a II-a 31 de vaccinuri, iar pana la clasa a XII-a , in total 36 de vaccinuri. Cel mai monstruos mi se pare numarul de 5 vaccinuri facute tuturor copiilor de doar DOUA LUNI, lucru care il obliga pe bietul copilas sa-si stoarca sistemul imunitar de resurse ca si atunci cand ar avea cele 5 boli odata. Si numarul de 26 de vaccinuri facute pana la varsta de 3 ani mi se pare la fel de ingrozitor, cu atat mai mult cu cat exista voci avizate in lumea medicala care nu recomanda (ba chiar INTERZIC) utilizarea vaccinurilor inainte de varsta de 2 ani , inainte de care se sistemul imunitar nu este maturizat si deci nu este recomandabil sa-l expui la aceste furtuni imunitare numite vaccinare in masa, care de-a lungul timpului si-au aratat atat ineficienta, cat si nocivitatea.

dr. Mircea Puşcaşu

de citit si : Câteva probleme punctuale ale vaccinărilor “obişnuite”

Despre  efectele vaccinarii gravidelor info si aici: https://nostrabrucanus.wordpress.com/2010/01/15/pandemia-sclavilor-vaccinarea-antigripala-in-timpul-sarcinii/

Cum se rezolva problema contaminarii vaccinurilor – simplu, schimbi regulile jocului

Spuneam aici despre faptul ca echipa de cercetatori americani a gasit probleme NU numai in cazul Rotarix si mai spuneam ca nu este foarte clar ce altceva au mai gasit in vaccinuri.

Este foarte interesant faptul ca echipa de cercetatori, in loc sa anunte intai FDA-ul, au notificat intai GSK-ul. Deci in data de 9 Februarie 2010 echipa de cercetatori notifica GSK referitor la rezultatele analizelor facute asupra vaccinului Rotarix. Abia pe 15 martie 2010, GSK anunta FDA despre problema.

Surpriza vine pe 30 martie, cand apare o propunere parca venita de pe malurile Dambovitei:

DEPARTMENT OF HEALTH AND HUMAN SERVICES

Food and Drug Administration

DOCUMENT ACTION: Proposed rule.

Summary:

The Food and Drug Administration (FDA) is proposing to amend the biologics regulations to permit the Director of the Center for Biologics Evaluation and Research (CBER) or the Director of the Center for Drug Evaluation and Research (CDER), as appropriate, to approve exceptions or alternatives to the regulation for constituent materials. FDA is taking this action due to advances in developing and manufacturing safe, pure, and potent biological products licensed under a section of the Public Health Service Act (the PHS Act) that, in some instances, render the existing constituent materials regulation too prescriptive and unnecessarily restrictive. This rule provides manufacturers of licensed biological products with flexibility, as appropriate, to employ advances in science and technology as they become available, without diminishing public health protections.

In traducere libera, se propune ca unul dintre cei doi directori ce au legatura cu evaluarea respectarii standardelor pentru produse biologice sa aiba libertatea de a aproba exceptii si alternative la lege. Plangerea este ca in unele situatii, regulamentele legate de materialele ce intra in componenta produselor biologice licentiate sunt prea … restrictive! Si o astfel de „relaxare” legala le-ar da producatorilor flexibilitate … etc etc.

Asta va insemna mai mult aluminiu sau alti adjuvanti, mai multe substante prezervative si cine stie cate altele. Evident, nu se sopteste o vorbulita despre faptul ca respectivele limite au fost obtinute cu greu, desi dovezile stiintifice legate de efectele adverse ale acestor substante nu lipsesc. Dimpotriva .. exista extrem de multe.

Pacat ca nu s-a inventat vaccinul anti-lobby si vaccinul anti-coruptie.

QUIBONO – Binecuvântare sau Dezastru

Despre vaccinuri este vorba. QuiBono a tradus si a facut un rezumat al lucrarii publicate de Dr. Raymond Obomsawin . Materialul este extrem de interesant.

Pentru cei pasionati de tricotarea cifrelor si de modul in care poate fi ascunsa situatia reala, ii invit sa culeaga datele legate de mortalitatea infantila  ( sa zicem pana la varsta de 5 ani – se gasesc in datele OMS) din principalele tari din Europa ( acelea civilizate, pe unde vor esticii sa emigreze) , SUA si Asia si sa coreleze cu numarul de vaccinuri administrate copiilor.  Apoi se pun toate intr-un grafic. Surprizele FOARTE sunt interesante. Asta ar fi o tema pentru acasa extrem de interesanta; daca oamenii ar vedea graficul facut direct ar sari de fund in sus spunand ca-s chestii aberante. Dar daca iau ei insisi datele …..

sursa: QUIBONO

REALITATE SAU FATA MORGANA?
Universal Childhood Immunization – Imunizarea universală a copiilor (UCI) şi Expanded Program of Immunization – Programul lărgit de imunizare (EPI) (în viitor doar prescurtat UCI şi EPI) sunt considerate programele prioritare globale privind îmbunătăţirea stării de sănătate a omenirii, şi sunt susţinute printro largă gamă de acţiuni şi agenţii non-guvernamentale multilaterale, bilaterale şi … „lăturalnice“ în orice caz. Aceasta deoarece programele de imunizare sunt general acceptate plecându-se de la premiza (în fapt incertă) că aceasta este singura cale de a se preveni apariţia anumitor afecţiuni infecţioase. Pe deasupra, UCI/EPI sunt uşor de implementat, de managementat, arată bine în cadrul „programelor politice“ ale partidelor, şi pe deasupra sunt şi foarte profitabile financiar. (Ce câştigă industria farmaceutică din implementarea măsurilor de trai, igienă şi nutriţie corecte? Nimic!)
OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pe viitor în acest text, prescurtat OMS) afirmă că: „Imunizarea este una dintre cele mai puternice şi ieftine arme ale medicinei moderne. Din păcate, în mod tragic, imunizarea rămâne încă insuficient utilizată în multe regiuni ale lumii.“ (World Health Organization, Publication No. 6, Rev. 1, Geneva, Switzerland, June, 1983.)
În foarte multe ţări, la ora actuală, autorităţile de sănătate au ajuns din păcate a se limita doar la campanii de vaccinare şi de popularizare a folosirii prezervativelor, aspectele legate de modul de viaţă, de igienă precum şi de nutriţie fiind complect neglijate. Dar pentru toate aceste afirmaţii categorice precum şi pentru aceste politici îndoielnice nu există practic dovezi ştiinţifice sub forma unor studii independente, desfăşurate pe grupuri mari de populaţii şi pe termen mediu şi lung.
A existat un studiu singular desfăşurat în nordul Thailandei, încheiat în Martie 1990, efectuat sub auspiciile UNICEF în cooperare cu guvernul thailandez. Vom folosi acest studiu pentru a înţelege mai bine motivele criticilor vaccinării precum şi pentru a putea înţelege motivele pentru care OMS sau concernele farma nu au mai repetat astfel de „experimente“, astfel de ample şi serioase studii desfăşurate în paralel cu o campanie de vaccinare în masă.

Sursa: World Health Organization, Expanded Programme of Immunization Immunization Policy, WHO-EPI-General, Rev. 1, Geneva, Switzerland, July, 1986; UNICEF Thailand, “Progress Report on the Utilization of the Contribution of $8,220,000 Cdn–Integrated Services Project for Children,” Bangkok, Thailand, March 21, 1988.

EPI din nordul Thailandei s-a dovedit a fi o întreprindere considerabilă. Acţiunea a cuprins: efectuarea unei vaccinări în masă, care a acoperit 59 de districte, cu circa 900 de sate; au fost antrenaţi în acest scop voluntari pentru 600 de sate, o reţea de comunicare între sate, şi au fost implicaţi şi liderii religioşi locali; au mai fost implicaţi 200 de asistenţi de sănătate şi un grup de conducere din partea OMS de 40 de specialişti; vaccinarea s-a efectuat cu vaccinurile DPT (difterie, pertussis şi tetanus), OPV (Oral polio vaccine), BGC (Bacille Calmette-Guérin – deci contra tuberculozei) şi vaccinul contra rujeolei. Deci, după cum se poate vedea, o mare desfăşurare de forţe şi o amplă coordonare tehnică şi logistică. Şi desigur că declaraţiile oficiale au fost pline de laude şi de aprecieri la adresa imunizării în masă. Dar să vedem şi relatarea unui medic care a participat direct la această acţiune, Dr. Raymond Obomsawin, un cunoscut expert canadian.

Obomsawin relatează observaţiile făcute de el însuşi în 5 provincii şi în 9 sate vizitate personal, unde a intevievat populaţia locală. Oficial, cel mai frecvent efect secundar a fost febra, raportată de la un sat la altul între 6% şi 99% dintre cazuri. Al doilea efecte secundar au fost exantemele (iritaţiile). Din provincia Sisaket s-au raportat cazuri rare de şoc, care au fost însă puse pe seama supradozării (din greşeală) vaccinului, sau a faptului că vaccinul nu a fost suficient “agitat” înainte de administrare.

Obomsawin face însă câteva remarci demne de luat în considerare. În primul rând, programul EPI a fost aplicat pauşal, nefiin încorporate monitorizări pre- şi post-vaccinare. Astfel, toţi copiii au primit aceleaşi vaccinuri, neţinându-se seama de greutatea corporală şi de statutul nutriţional (doar într-un singur sat vaccinurile nu au fost administrate copiilor sever subnutriţi, şi doar dintr-o singură provincie s-a raportat o monitorizare post-vaccin a copiilor sub 3 kg greutate). Statutul nutriţional al copiilor nu a fost luat practic de loc în considerare. De asemenea nu a fost stabilit un istoric al afecţiunilor neurologice anterioare, pe familii, înainte de administrarea vaccinurilor. OMS nu a prevăzut în această acţiune nici o măsură de „screening“ pentru perioada post-vaccinare, aceasta deoarece vaccinurile „nu puteau fi decât sigure şi eficiente“, altă posibilitate fiind a-priori exclusă. Deci la ce bun o monitorizare?

(Nota Qui bono: Absolut logic! OMS şi concernele farma ştiu foarte bine că vaccinurile provoacă afecţiuni neurologice, şi dacă apar astfel de cazuri, se pot pune pe seama unor antecedente în istoricul familiei, deci genetic. Ori dacă s-ar fi consemnat anterior vaccinării, la familia „X“ sau „Y,“ că nu au existat antecedente, o eventuală afecţiune neurologică post-vaccinare nu putea fi pusă decât pe seama vaccinării, şi nicidecum a eredităţii! Ceea ce desigur nu se dorea.)
Într-unul din recentele manuale de practică imunologică, profesorul emerit, patologul George Dick de la Universitatea din Londra ridică următoarele obiecţii vis-a-vis de presupunerile tradiţionale ale OMS:

–       Înainte de a se apela la o imunizare, este necesar a se stabili dacă afecţiunea respectivă este suficient de severă, pentru a se lua o astfel de măsură. Dacă infecţia este tratabilă, nu există suficiente motive pentru o imunizare;

–       Imunizarea este necesară doat atunci când metodele clasice de control sunt impracticabile sau ineficiente (lucru ce trebuieşte demonstrat);

–       Înainte de a fi introdus în folosire un vaccin, trebuie să existe suficiente dovezi ale siguranţei şi eficacităţii acestuia; în prezent nu a existat suficient timp şi nici suficiente studii pentru a certifica durabilitatea imunizării cu vaccinuri care conţin virusuri vii, care sunt actualmente des folosite, cum ar fi cele contra rujeolei sau poliomielitei;

–       Cea mai eficace imunizare activă este calea clinică sau subclinică a infecţiei naturale; în cazul a foarte multe afecţiuni, o astfel de imunizare conferă imunitate pe tot restul vieţii, şi asta la costuri mici sau practic inexistente, pentru individ sau pentru comunitate (păi atunci, Qui bono?)

–       Trebuie luată în considerare foarte atent realitatea conform căreia declinul multor afecţiuni infecţioase a avut loc cu destul de mult timp înainte ca să dispunem şi să aplicăm un vaccin sau altul;

Continuarea aici: http://quibono.wordpress.com/binecuvantare-sau-dezastru/

Vaccinurile si corectitudinea cercetatorilor – stiri-1

SURSA:  Central Figure in CDC Vaccine Cover-Up Absconds With $2M

AUTOR:  Robert F. Kennedy Jr.

Unul dintre cei mai importanti membri ai echipei de cercetare din Danemarca, echipa ce livra CDC-ului studii in care vaccinurile sunt mai ceva ca Alba ca Zapada, a disparut cu 2 milioane de dolari. Studiile livrate de aceasta echipa sunt pe post de steaguri pentru CDC in campaniile lor de promovare incercand sa convinga populatia ca nu exista nici o legatura intre autism si vaccinare. Si asta taman dupa scandalul cu alt cercetator (Kreesten Madsen) din aceeasi echipa si el prins cu ocaua mica legat de furnizarea unor date pe placul CDC.

Un amendament la articolul scris de RFK: Thorsen (care-i psihiatru ) nu era chiar liderul grupului de cercetatori ci doar unul dintre seniori. Oricum, este clara categoria: oameni care fac orice pentru bani 🙂

A central figure behind the Center for Disease Control’s (CDC) claims disputing the link between vaccines and autism and other neurological disorders has disappeared after officials discovered massive fraud involving the theft of millions in taxpayer dollars. Danish police are investigating Dr. Poul Thorsen, who has vanished along with almost $2 million that he had supposedly spent on research.

Thorsen was a leading member of a Danish research group that wrote several key studies supporting CDC’s claims that the MMR vaccine and mercury-laden vaccines were safe for children. Thorsen’s 2003 Danish study reported a 20-fold increase in autism in Denmark after that country banned mercury based preservatives in its vaccines. His study concluded that mercury could therefore not be the culprit behind the autism epidemic.

His study has long been criticized as fraudulent since it failed to disclose that the increase was an artifact of new mandates requiring, for the first time, that autism cases be reported on the national registry. This new law and the opening of a clinic dedicated to autism treatment in Copenhagen accounted for the sudden rise in reported cases rather than, as Thorsen seemed to suggest, the removal of mercury from vaccines. Despite this obvious chicanery, CDC has long touted the study as the principal proof that mercury-laced vaccines are safe for infants and young children. Mainstream media, particularly the New York Times, has reliedon this study as the basis for its public assurances that it is safe to inject young children with mercury – a potent neurotoxin – at concentrations hundreds of times over the U.S. safety limits.

Thorsen, who was a psychiatrist and not a research scientist or toxicologist, parlayed that study into a long-term relationship with CDC. He built a research empire called the North Atlantic Epidemiology Alliances (NANEA) that advertised its close association with the CDC autism team, a relationship that had the agency paying Thorsen and his research staff millions of dollars to churn out research papers, many of them assuring the public on the issue of vaccine safety.

The discovery of Thorsen’s fraud came as the result of an investigation by Aarhus University and CDC which discovered that Thorsen had falsified documents and, in violation of university rules, was accepting salaries from both the Danish university and Emory University in Atlanta – near CDC headquarters – where he led research efforts to defend the role of vaccines in causing autism and other brain disorders. Thorsen’s center has received $14.6 million from CDC since 2002.

Thorsen’s partner Kreesten Madsen recently came under fierce criticism after damning e-mails surfaced showing Madsen in cahoots with CDC officials intent on fraudulently cherry picking facts to prove vaccine safety.

Leading independent scientists have accused CDC of concealing the clear link between the dramatic increases in mercury-laced child vaccinations beginning in 1989 and the epidemic of autism, neurological disorders and other illnesses affecting every generation of American children since. Questions about Thorsens’s scientific integrity may finally force CDC to rethink the vaccine protocols since most of the other key pro vaccine studies cited by CDC rely on the findings of Thorsen’s research group. These include oft referenced research articles published by the Journal of the American Medical Association, the American Journal of Preventive Medicine, the American Academy of Pediatrics, the New England Journal of Medicine and others. The validity of all these studies is now in question.

Citations
1. http://www.cphpost.dk/news/international/89-international/48229-researcher-accused-of-cheating-uni-out-of-millions.html
2.http://www.safeminds.org/news/pressroom/press_releases/20040518_AutismAuthorsNetwork.pdf
3. http://www.nytimes.com/2010/02/06/opinion/06sat3.html
4. http://www.huffingtonpost.com/robert-f-kennedy-jr/time-for-cdc-to-come-clea_b_16550.html
5. http://www.ageofautism.com/2010/03/poul-thorsens-mutating-resume.html
6. http://www.rescuepost.com/files/thorsen-aarhus.pdf
7. http://www.cphpost.dk/news/international/89-international/48229-researcher-accused-of-cheating-uni-out-of-millions.html

Vaccinarea si procesele – stiri-1

Sursa: The One Click Group

S-or indurat cei de la Curtea Suprema din SUA sa considere posibilitatea ca un parinte, al carui copil a suferit serioase efecte adverse dupa vaccinare , sa poata da in judecata compania farmaceutica producatoare.

Curtea a citat o lege din 1988 care prevede ca producatorilor de vaccinuri NU li se pot cere compensatii pentru efectele adverse sau decesele rezultate in urma vaccinarilor.  Interesanta lege .. care a tinut totul in tacere. Poate se schimba. Totul este posibil 🙂

La noi cum o fi legea? Exista o astfel de lege sau parintii care au copii ce au suferit efecte adverse dupa administrarea vaccinurilor pot cere compensatii de la companiile producatoare? Cine ne lumineaza???

A doctor is pictured preparing a vaccine. The US Supreme Court has agreed to consider whether the parents of a child who suffered serious health problems after being vaccinated can sue a pharmaceutical company for compensation. AFP – The US Supreme Court has agreed to consider whether the parents of a child who suffered serious health problems after being vaccinated can sue a pharmaceutical company for compensation. The case, which the highest US court will hear in autumn, will serve as a focal point in a years-long debate in the United States over the effectiveness of preventive vaccines and whether they have caused health problems. It involves Hannah Bruesewitz, who was left developmentally impaired after receiving a diphtheria, tetanus and pertussis vaccination. Her parents are challenging decisions by two Pennsylvania courts that rejected their attempts to seek compensation from US pharmaceutical laboratory Wyeth, which made the vaccine. The courts cited a 1988 law that prevents plaintiffs from seeking any „damages arising from a vaccine-related injury or death associated with the administration of a vaccine.” But Bruesewitz’s parents and the US Supreme Court noted a Georgia court ruling allowed parents to bring claims against vaccine manufacturers. „After exhausting administrative remedies in the vaccine program, children in Georgia who are injured by vaccines may bring design defect claims against vaccine manufacturers when the use of safer alternative vaccines could have avoided their injuries,” the Supreme Court wrote in agreeing to consider the case. „By contrast, Hannah Bruesewitz and children like her… may be precluded from pursuing identical design defect claims even when the same safer alternative vaccines could have avoided their suffering too,” it added. The Supreme Court also said that the Pennsylvania courts used an overly broad interpretation of the 1988 National Childhood Vaccine Injury Act and „improperly” ignored conditional language that would allow compensation claims. „By holding all vaccine design defect claims preempted, the Third Circuit (court) robs seriously-injured children and their parents of their right to seek compensation… when safer alternative vaccines would have prevented their injuries,” the Supreme Court said.

Pandemia Sclavilor – Vaccinarea antigripala in timpul sarcinii – 2

De ceva ani incoace gravidele constituie o tinta pentru vaccinare, mai ales vaccinarea antigripala. „Moda” a inceput in SUA, cu recomandarea ACIP – Comitetul de Practici pentru Imunizare (ACIP) din cadrul CDC (Centrul pentru Controlul Bolilor ).  Am prezentat aici prima parte dintr-un studiu ce critica recomandarea ACIP de a vaccina gravidele. Sunt interesante cateva aspecte:

• ACIP spune „vaccinati gravidele”, OMS la fel. Dar, asa cum arata studiul de mai jos, literatura medicala citata de ACIP pentru a-si argumenta „politica” nu sustine recomandarea.
• si ai nostri „ca brazii” repeta poezia americana:

”Utilizarea tiomersalului sau mertiolatului de sodiu (mercurotiolatului de sodiu) pentru prezervarea vaccinului a generat unele controverse, in sensul ca ar produce tulburari de neurodezvoltare dupa administrare repetata la copii in contextul schemelor de imunizare, deoarece ar depasi doza maxima admisa in SUA. Studii recente au demonstrat absenta legaturii dintre administrarea de tiomersal si tulburarile de neurodezvoltare.Tiomersalul se metabolizeaza in etilmercur care se excreta rapid, fara acumulare in organism” [ ????? – eu am cautat un astfel de studiu si nu am gasit ], a explicat specialistul in toxicologie.

Academicianul a mai spus ca Agentia Europeana pentru Evaluarea Medicamentelor (EMEA) a precizat ca tiomersalul poate fi folosit pentru prezervarea vaccinului, daca nu exista alternativa pentru acest obiectiv.

Potrivit specialistului, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) statueaza ca nu exista dovezi stiintifice privind problemele de siguranta ale utilizarii vaccinurilor prezervate cu tiomersal si avizeaza utilizarea acestora in programele de imunizare globala, beneficiile depasind orice risc teoretic de toxicitate.

• „poezia” spusa de toxicolog este cel putin ciudata avand in vedere ca SI studiile recente arata ca expunerea la tiomersal duce la acumulare de mercur si efectele toxice cunoscute. Doar un exemplu aici.  Cautati pe pubmed ca-s multe.
• daca te uiti pe prospectele producatorilor de vaccinuri antigripale, situatia este cel putin ciudata. Adica ACIP &CDC &co recomanda vaccinarea gravidelor, iar in prospecte fie se menioneaza ca nu au fost facute studii pe animale despre impactul vaccinarii asupra reproducerii si in timpul perioadei de gestatie, deci riscurile asupra fetusilor umani nu au fost niciodata cercetate, fie ca datele sunt limitate. O exprimare interesanta este cea de la influvac, unde in prospectele in engleza scrie (sau aici ) :

The limited data from vaccinations in pregnant women do not indicate that adverse fetal and maternal outcomes were attributable to the vaccine. [ datele limitate de la vaccinarile femeilor gravide nu indica faptul ca efectele adverse fetale si maternale erau cauzate de vaccin.]

Adica:  au existat efecte adverse chiar in studiile limitate (deci nu vorbim despre efecte ce apar rar … ca altfel nu apareau in studiile limitate). DAR, cumva, aceste efecte nu au fost considerate ca fiind generate de vaccin, desi nu gasesti nicaieri DE CE si PE CE S-AU BAZAT cand au tras aceasta concluzie .

In prospectul in romana scrie asa:

Din cate se cunoaste, Influvac poate fi administrat ca atare, fără nici un pericol pentru făt, în timpul sarcinii sau în perioada de alăptare.

• Componentele din vaccinuri au istorii urate si, de cele mai multe ori, toata lumea se fereste sa le evalueze impactul asupra sanatatii umane, mai ales la nivel de sistem reproducator si neurotoxicologie, deoarece … sunt belele multe si foarte multe, de la toxicitate la nivelul ficatului la teratogenitate .
• recomandarea ACIP (urmata de multi medici, inclusiv din Romania) este cel putin curioasa, avand in vedere ca majoritatea vaccinurilor antigripale contin tiomersal si exista studii multe care arata problemele generate de tiomersal si compusii mercurului, in general. Un  aspect interesant este faptul ca doua agentii guvernamentale au pozitii opuse, EPA California argumenteaza clar si la obiect, ACIP vinde castraveti:

Atunci cand EPA California a refuzat cererea Bayer Inc. De a reclasifica tiomersalul ca fiind inofensiv, raportul agentiei concluziona:  Dovezile stiintifice care arata ca tiomersalul este toxic pentru sistemul reproducator sunt clare si voluminoase. Tiomersalul este metabolizat in etilmercur. Dovezile legate de toxicitatea sa asupra reproducerii includ retard mintal sever sau malformatii ale fatului uman atunci cand mama a fost expusa la etilmercur sau tiomersal in timpul sarcinii, studii pe animale ce demonstreaza toxicitatea expunerii la etilmercur sau tiomersal asupra dezvoltarii umane, precum si date care arata interconversia in alte forme de mercur care din nou sunt toxice pentru reproducere. (60)

Sa revenim la studiu. Prima parte este tradusa aici iar a doua parte este mai jos. Stiu ca este mult de citit dar cred ca merita (cel putin sa ne dam seama cum suntem aburiti de diverse comitii si comitete). Spor la citit 🙂

Titlu original: Influenza Vaccination During Pregnancy: A Critical Assessment of the Recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP)

Autori: David M. Ayoub, M.D.; F. Edward Yazbak, M.D

Publicatie: Journal of American Physicians and Surgeons Volume 11 Number 2 Summer 2006 41 http://www.jpands.org/vol11no2/ayoub.pdf ( acces 20 dec 2009 )

Este sigura vaccinarea antigripala in timpul sarcinii?

Din cauza faptului ca vaccinarea in timpul sarcinii pare sa nu aduca nici un fel de beneficii, o analiza beneficii – siguranta ar trebui sa nu tolereze nici un risc in randul femeilor vaccinate si al copiilor lor, fie el si la nivel teoretic.

Conform cu declaratiile ACIP, siguranta vaccinarii antigripale in timpul sarcinii este stabilita astfel:

„Un studiu legat de vaccinarea antigripala a mai mult de 2000 de femei gravide a demonstrat ca nu exista efecte adverse fetale asociate cu vaccinarea antigripala”(1).

Acest studiu solitar, ai carui autori sunt Heinonen et al. are, in sine, extrem de putin de a face cu siguranta vaccinarii antigripale. Efectele urmarite sunt limitate strict la malignitate, mai ales dupa vaccinarea antipolio in timpul sarcinii.(3 1)

Rezultatele studiului sunt importante si alarmante. In randul celor 18.242 de femei [gravide] care au fost vaccinate cu vaccinul antipolio cu virus inactivat (IPV):

• Rata de malignitate in randul copiilor de 1 an era aproape de 2 ori mai mare decat cea in grupul de control (7.6 vs. 3.9 per 10,000; < .05).
• Rata de tumori neuronale in randul persoanelor vaccinate cu IPV a fost de 13 ori mai mare decat in randul femeilor nevaccinate (3.9 vs. 0.3 per 10,000; < .01).

Concluziile studiului au fost clare:

„Datele prezente sugereaza ca injectarea gravidelor cu vaccinul antipolio cu virus mort au fost [sic] asociate cu malignitate si in special cu tumori de origine neuronala in randul copiilor nascuti in perioada 1959 – 1966.”

Studiul continea numai o fraza legata de rezultatul vaccinarii antigripale:

„In randul celor 2.291 de mame imunizate in timpul sarcinii cu vaccinul antigripal cu virus mort, un copil a dezvoltat o tumoare medulara (astrocitom).

Numarul limitat de efecte adverse urmarite precum si perioada scurta de urmarire pediatrica ( 1 an) a limitat in mod drastic foarte largul subiect al sigurantei vaccinarii antigripale in timpul sarcinii.

Efectele adverse non-maligne, inclusiv vatamarile fetusului, nu au fost urmarite si nu a fost calculat riscul de malignitate.

Contrar declaratiilor ACIP, acest studiu nu a evaluat in mod adecvat siguranta vaccinarii antigripale in timpul sarcinii. Doar a ridicat serioase motive de ingrijorare legat de siguranta vaccinarii antipolio, legaturile acestui vaccin cu cancerele si bias-ul ACIP-ului. Rezultatele studiului ar trebui sa sprijine nevoia de evaluare atenta a oricareimedicatii administrate femeilor gravide in conditiile unei vulnerabilitatii fetale mai ridicate la expunderile din mediu.

In plus, Comitetul de Evaluare a Sigurantei Imunizarilor de la Institutul de Medicina [SUA] a respins recent validitatea acestui studiu dupa realizarea unei evaluari a unei potentiale legaturi intre virusul SV40 ce a contaminat vaccinurile antipolio si cancer si a concluzionat:

„ Pentru ca aceste studii epidemiologice sunt suficient de viciate, comitetul a declarat in acest raport ca probele nu au fost adecvate pentru a trage concluzia ca vaccinul antipolio contaminat a cauzat cancer.” (3 2)

Este ciudat faptul ca ACIP a citat acest studiu in sprijinul sigurantei vaccinarii antigripale, in timp ce Institutul de Medicina l-a respins considerand design-ul studiului ca fiind viciat. Exista un numar mic de rapoarte peer-reviewed despre siguranta vaccinarii antigripale in general, iar lipsa acestor studii este si mai mare legat de siguranta vaccinarii in timpul sarcinii. Din cele 2 studii pe gravide citate in mod frecvent, studiul semnat de Sumaya si Gibbs a analizat consecintele in cazul a 56 de femei si nu a evaluat nou nascutii dincolo de perioada post natala (3 3). Al doilea studiu, Deinard and Ogburn, a inclus numai 189 de gravide vaccinate si nou nascutii au fost urmariti pe o perioada de numai 6 pana la 8 saptamani (3 4). Faptul ca nici unul dintre cele doua studii nu a descoperit consecinte adverse nu este surprinzator, ambele au fost mult prea mici pentru a detecta defectele congenitale mai putin frecvente sau alte efecte adverse. Din cauza perioade scurte de urmarire, ambele studii au fost neadecvate in mod grosier pentru a evalua complicatiile, inclusiv tulburarile in dezvoltarea neuronala.

Studiul mai recent al lui Munoz et al. exemplifica acesta situatie existenta in randul studiilor, multe dintre ele fiind pur si simplu create in asa fel incat sa sprijine concluziile lor (1 2). Acest studiu retrospectiv a examinat date obtinute in 5 sezoane consecutive de gripa (1998 – 2003) intr-o mare clinica din Huston, Texas. Doar 252 de gravide au fost vaccinate antigripal. Autorii au mentionat: „.. in decurs de 42 de zile de la vaccinare nu au aparut efecte adverse serioase si nu au fost diferente intre cele doua grupuri [vaccinate versus nevaccinate] din punct de vedere al rezultatelor sarcinii.

Din cauza faptului ca ca numai nou nascutii care au venit pentru o consultatie la clinica au fost inclusi [in studiu], cazurile de deces fetale si neonatale au fost excluse. La femeile vaccinate au fost observate tendinte mai marei de a prezenta teste anormale la toleranta la glucoza (8% vs. 4.5%; =.05), diabet gestational (2.2% vs. 1.7%; = .6), si preeclampsia (4.8% vs. 3.9%; = 0.6), precum si o incidenta mai mare semnificativa a hipertensiunii arteriale tranzitorii (6.7% vs. 2.9%; <.01). Aceste rezultate neasteptate in randul femeilor gravide vaccinate s-ar putea sa nu fie deloc doar coincidente. In alte grupe de populatie, vaccinarile cu vaccinuri ce contin tiomersal au fost asociate cu diabetul.(3 5) Expunerea la mercur a fost si ea asociata cu hipertensiunea. (3 6)

Autorii trag concluzia „in acest studiu, vaccinarea antigripala administrata in cel de-al doilea si al treilea trimestru de sarcina a fost sigura”. Dar chiar si autorii studiului au spus clar ca evaluarea sigurantei a fost limitata si nu a fost targetata: „Acest studiu NU a avut ca obiectiv evaluarea efectelor adverse rare sau a efectelor adverse pe termen lung cauzate de vaccinare.[..] Acest studiu nu a evaluat in mod adecvat siguranta vaccinului si nici nu justifica recomandarea vaccinarii antigripale in primul trimestru de sarcina.

Tiomersalul, un conservant riscant

Majoritatea vaccinurilor antigripale administrate in SUA in perioada 2005-2006 contineau tiomersal (timerosal). La sfarsitul anilor 1980, numarul imunizarilor de rutina din copilarie a inceput sa creasca, iar majoritatea vaccinurilor contineau tiomersal / thimerosal.

Ca urmare a ingrijorarilor legate de faptul ca cresterea expunerii la mercur poate sa depaseasca limitele stabilite si sa genereze probleme de sanatate, in data de 7 iulie 1999 Academia Americana de Pediatrie impreuna cu Serviciile Publice de Sanatate au facut publica o declaratie sustinuta si de Academia Americana de Medici de Familie.  Aceasta declaratie stabilea ca obiectiv inlaturarea „cat mai curand posibil” (37) a tiomersalului din vaccinurile recomandate bebelusilor.

Raportul ACIP asupra gripei ne reasigura ca „nu a existat nici o dovada stiintifica sa arate ca tiomersalul din vaccinuri conduce la efecte adverse serioase”. In loc sa insiste asupra folosirii in timpul sarcinii precum si perioada de copilarie a unor vaccinuri fara tiomersal, schimbarile de politica ale ACIP vor genera din nou cresterea expunerii la mercur a celor mai sensibile persoane.

Datorita faptului ca o analiza risc- beneficiu in cazul vaccinarii antigripale in timpul sarcinii nu poate neglija potentialele efecte generate de expunerea la mercur in timpul vulnerabilei perioade de sarcina, este prudent sa facem o scurta trecere in revista [a informatiilor legate de] tiomersal.

Tiomersalul este un compus – etilmercur-tiosalicilat – care se disociaza rapid [..] S-a demonstrat ca etilmercurul este metabolizat de organism la mercur anorganic (38). De aceea, datele legate de toxicitatea tiomersalului, etilmercurului si mercurului anorganic sunt relevante in evaluarea sigurantei vaccinurilor antigripale.

La ora actuala nu exista reglementari federale pentru expunerea prin injectii la etilmercur; EPA (Agentia de Protectie A Mediului) a stabilit liniile directoare pentru ingerarea de metilmercur ce a fost mult mai studiat. Conform standardelor EPA, expunerea zilnica tolerabila la metilmercur este limitata la max 0.1µg/kg/zi.[..]

Majoritatea vaccinurilor antigripale pentru adulti contin echivalentul a 25 µg de mercur per doza (Tabel 1). O gravida cu o greutate medie vaccinata antigripal va fi expusa unei doze de mercur organic ce depaseste de 3.5 ori limitele EPA (Tabel 4). Fatul ar putea fi expus unei doze de mercur ce depaseste de mult mai multe ori limita stabilita de EPA. Mai mult decat atat, concentratia de mercur in sangele fetal s-a dovedit a fi de 4.3 ori mare decat nivelul maternal (41). O mai mare proportie de etilmercur se acumuleaza in tesuturile fetale comparativ cu cele maternale, mai ales la nivel de sistem nervos central (42). [..]

Tabelul 4: Doza de mercur din vaccinurile antigripale comparativ cu doza maxima permisa zilnic stabilita de EPA

Table 5. Rata decesului fetal Fetal Death Rates (Avort, Resorbtie, Deces ) cauzate de expunerea prenatala la Tiomersal la mai multe specii si cu diverse modalitati de administrare

Neurotoxicitatea Mercurului

In ciuda declaratiilor linistitoare ale ACIP, ingrijorari despre potentiala neurotoxicitate a tiomersalului sunt raprtate pe larg de variate autoritati in sanatate. Manufacturer’s Safety Data Sheet (MSDS – Fisa Producatorului cu Datele de Siguranta) de la Eli Lilly [un mare producator de medicamente si vaccinuri] mentioneaza:

„expunerea intrauterina [la tiomersal] poate cauza retard mintal mediu pana la sever precum si dizabilitati ale coordonarii motorii.” Programul National de Toxicologie (NTP) afirma ca tiomersalul „este o otrava [atunci cand este administrata prin] inghitire, subcutanat, intravenos si posibil si prin alte rute de admnistrare”, clasifica tiomersalul ca fiind un carcinogen experimental si un produs teratogen si concluzioneaza ca expunerea copiilor la tiomersal conduce la „retard mintal, pierderea coordonarii vorbirii, scrisului, mersului, iar iritabilitateas si comportamentul negativ progreseaza pana la manie” (44).

In ultimii ani exista un volum de studii, aflat in continua crestere, care arata legatura intre expunerea la tiomersal si tulburarile dezvoltarii neurologice, inclusiv autism, tulburari legate de deficitul de atentie si hiperactivitate. Aceste studii au adus la lumina dovezi toxicologice, biochimice, experimentale, neuroimunologice si epidemiologice (38-58).

O discutie extensiva despre aceste studii este dincolo de scopul acestei lucrari si a fost realizata in alte lucrari. (59)

Datorita faptului ca politica ACIP legata de gripa sustine expunerea fetusilor la etilmercur, orice studiu ce demonstreaza efectele adverse ale expunerii prenatale la etilmercur trebuie examinat cu atentie. Din pacate este cunoscut doar un singur studiu publicat ce incearca sa coreleze tulburarile de dezvoltare neurologica si expunerea prenatala la tiomersal.

Holmes et al. au determinat ca mamele copiilor autisti au primit de aproape de 6 ori mai multa imunoglobulina anti-D (Rh) ce avea tiomersal ca si conservant, comparativ cu mamele copiilor normali din punct de vedere neurologic (0.53 vs. 0.09 mean shots; < 0.0000004), iar acest aspect demonstreaza clar rolul expunerii prenatale la mercur in aparitia anomaliilor de dezvoltare la copii (45).

Toxicitatea fetala si reproductiva a mercurului

Prospectele vaccinurilor pentru sezonul 2005-2006 Fluzone, Fluvirin si Fluarix mentioneaza clar ca nu au fost facute studii pe animale despre impactul vaccinarii asupra reproducerii si in timpul perioadei de gestatie, deci riscurile asupra fetusilor umani nu au fost niciodata cercetate, inclusiv mutagenitatea, carcinogenitatea si efectele asupra viitoarei fertilitati. Producatorul Fluzone mentioneaza [in prospect] ca vaccinarea femeilor gravide ar trebui facuta numai daca este, in mod clar, necesara. Prospectul de la Fluvirin adauga faptul ca sfatul medicului curant este cel mai important. Prospectul Fluarix doar mentioneaza recomandarea ACIP.

Producatorul vaccinului cu virus viu FluMist mentioneaza [in prospect] o avertizare similara: FluMist nu a fost evaluat in legatura cu siguranta reproductiva in studii pe animale. De asemenea, nu se stie daca FluMist poate provoca daune fatului atunci cand este administrat unei femei insarcinate si nu se cunoaste nici daca afecteaza capacitatea de reproducere. Producatorul este atent si adauga: de aceea, FluMist nu ar trebui administrat femeilor insarcinate.

MSDS-ul de la Eli Lilly mentioneaza ca tiomersalul „este cunoscut ca genereaza defecte congenitale si alte vatamari reproductive.” Programul National de Toxicologie (NTP) clasifica tiomersalul ca un teratogen [are efecte nocive asupra fatului] capabil si de alte efecte adverse asupra sistemului reproducator (44). EPA (Agentia de Protectie A Mediului) California a declarat tiomersalul ca fiind ca fiind o toxina pentru sistemul reproducator uman. Atunci cand EPA California a refuzat cererea Bayer Inc. De a reclasifica tiomersalul ca fiind inofensiv, raportul agentiei concluziona:

Dovezile stiintifice care arata ca tiomersalul este toxic pentru sistemul reproducator sunt clare si voluminoase. Tiomersalul este metabolizat in etilmercur. Dovezile legate de toxicitatea sa asupra reproducerii includ retard mintal sever sau malformatii ale fatului uman atunci cand mama a fost expusa la etilmercur sau tiomersal in timpul sarcinii, studii pe animale ce demonstreaza toxicitatea expunerii la etilmercur sau tiomersal asupra dezvoltarii umane, precum si date care arata interconversia in alte forme de mercur care din nou sunt toxice pentru reproducere. (60)

Literatura peer-reviewd sumarizata in Tabelul 5 ridica si alte intrebari legate de expunerea prenatala la tiomersal. Gasett et al au observat semnificativ mai multe decese fetale dupa expunerea materna la tiomersal comparativ cu grupul de control, acest aspect indicand ca tiomersalul, chiar si atunci cand administrarea este topica [local, conjunctival], isi pastreaza calitatile avortive (61). Aceste descoperiri au fost replicate de catre Itoi et al, el demonstrand existenta unei rate de deces fetal de 5 ori mai mare cand o solutie de tiomersal a fost administrata conjunctival la femelele de iepure gestante (62). Malformatiile fetale au fost mai frecvente in grupul expus la tiomersal comparative cu grupul de control (9.1% vs. 0.0%). Digar et al. au descoperit o rata de mortalitate de 4 ori mai mare atunci cand au injectat oua cu o solutie de 0.1 mg de tiomersal (63). Malformatii majore au aparut la 36% dintre embrionurile expuse, dar nici o malformatie in grupurile de control. Malformatiile au inclus sindactilie, subtierea peretelui abdominal, anomalii de crestere ale aripilor.

Tiomersalul are, de asemenea, puterea de a afecta fertilitatea. Batts et al. au demonstrat ca administrarea locala a timerosalul este toxic pentru functionarea cililor [peretelui] traheal al oii, indicand un potential mecanism biologic distructiv pentru capacitatea reproductiva la femei (tubul falopian) si la barbati (motilitatea spermatozoizilor)(64). Astfel s-ar putea explica observatia ca supravietuitorii adulti ce au suferit intoxicatii cu mercur in copilarie au o mai mare incidenta a infertilitatii (65). Goncharuk a descoperit o semnificativa dependenta de doza in cazul ratei de deces fetal la sobolanii si soarecii expusi la etil mercur prin inhalare. Atunci cand etil mercurul a fost administrat oral unor sobolani, inainte de imperechere, diminuarea fertilitatii s-a observat nu numai la adultii care au primit etil mercurul ci si la urmasii din prima si a doua generatie (66).

O discutie largita despre toxicitatea reproductiva a mercurului anorganic, un alt metabolit al tiomersalului, este dincolo de scopul acestei lucrari. A fost deja demonstrat ca mercurul anorganic este o toxina ce provoaca mutatii ale ADN-ului si este, de asemenea, toxica pentru sistemul reproducator la diferite animale, precum si in experimentele in vitro (67). Khan et al. , de exemplu, a demonstrat reducerea fertilitatii si a supravietuirii la soarecii expusi la clorura de mercur (68). Aceste efecte, inclusiv atrofia ovarelor, au fost observate in absenta toxicitatii cu simptome clinice, subliniind necesitatea unor studii clinice create astfel incat sa evalueze corect riscurile expunerii prenatale la timerosal.

Studiile facute pe oameni si concepute pentru a evalua potentiala toxicitate reproductiva a tiomersalului sunt rare. Heinone, autorul principal al unuia dintre studiile citate de ACIP pe post de studii ce dovedesc siguranta vaccinarii antigripale, a confirmat intr-un alt studiu toxicitatea tiomersalului asupra sistemului reproductiv al oamenilor (69). Folosind date din Collaborative Perinatal Project care a fost sponsorizat de FDA, serviciile Publice de Sanatate si Institutul National de Sanatate, cercetatorii au aratat ca expunerea la tiomersal aplicat topic in timpul sarcinii creste semnificativ riscul malformatiilor congenitale.

Toxicitatea la nivelul sistemului reproducator uman precum si toxicitatea pentru fat a metilmercurului a fost pe larg studiata si acceptata. Multe agentii, inclusiv FDA si CDC , proclama faptul ca metilmercurul este mai toxic de cat etil mercurul, dar aceasta pozitie nu este sustinuta de literatura stiintifica. De exemplu, intr-un studiu experimental pe porci, cercetatorii au descoperit ca etil mercurul este semnificativ mai toxic decat metil mercurul (70). Jacquet si Laureys au raportat ca etil mercurul traverseaza placenta mai rapid decat metil mercurul si este capabil de a determina mutatii sub forma inducerii C-mitozei in eukariote si celule HeLa, rezultand aneuploidie si poliploidie [anomalii in inmultirea celulelor] (71). [..]

Considerand dovezile incontestabile ale toxicitatii tiomersalului si metabolitilor sai asupra aparatului reproducator asa cum au rezultat ele din experimente si limitarile studiilor pe oameni dedicate acestui subiect, este uluitor faptul ca recomandarea ACIP-ului de a vaccina antigripal femeile gravide inca nu a fost  criticata. Omiterea din prospect a acestor riscuri cunoscute create de un component major al vaccinului, implica faptul ca produsul este in mod clar gresit etichetat.

Recomandarea ACIP de a vaccina antigripal gravidele nu este sustinuta de citatele din studiile pe care si-au bazat argumentarea politicii si nici nu este sustinuta de literatura medicala. Considerand potentialele riscuri datorate expunerii materne si fetale la mercur, administrarea de tiomersal in timpul sarcinii este atat nejustificata cat si neinteleapta. Graviditatea ar trebui sa ramana acea perioada cand medicii protejeaza pacientele de orice expunere a fatului. Fara o testare adecvata a sigurantei, nu este posibila o analiza risc-beneficiu a vaccinarii antigripale in timpul sarcinii si de aceea, recomandarea ACIP ar trebui retrasa.

REFERENCES

1. 1. Prevention and Control of Influenza. Recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP). MMWR 2004;53 (May 28, RR6):1-44.
2. American College of Obstetrics and Gynecology. ACOG Committee Opinion No. 305, November 2004. Influenza vaccination and treatment during pregnancy. Obstet Gynecol 2004;104:1125-1126.
3. American Academy of Pediatrics and American College of Obstetricians and Surgeons. , Guidelines for Perinatal Care, 5th ed; 2002;92.
4. CDC. Questions and answers: the nasal-spray flu vaccine. Updated Sept 13, 2005. Available at: www.cdc.gov/flu/about/qa/nasalspray.htm . Accessed Mar 6, 2006.
5. Irving WL, James DK, Stephenson T, et al. Influenza virus infection in the second and third trimesters of pregnancy: a clinical and seroepidemiological study. Br J Obstet Gynaecol 2000;107:1282-1289.
6. Department of Health, Scottish Executive Health Department, Welsh Assembly Government. Chapter 20, Influenza. Immunisation against infectious disease. In: „The Green Book.” United Kingdom: Department of Health; 2005:1-16.
7. Neuzil KM, Reed GW, Mitchel EF, Simonsen L, Griffin MR. Impact of influenza on acute cardiopulmonary hospitalizations in pregnant women. AmJ Epidemiol 1998;148:1094-1102.
8. 8. Black SB, Shinefield HR, France EK, et al. Effectiveness of the influenza vaccine during pregnancy in preventing hospitalizations and outpatient visits for respiratory illness in pregnant women and their infants. AmJ Perinatol 2004;21:333-339.
9. CDC and Prevention. Key facts about influenza and the influenza vaccine. Updated Sept 28, 2005. Available at: http://www.cdc.gov/flu/keyfacts.htm. Accessed April 22, 2006.

10. Hardy JMB, Azarowicz EN, Mannini A, Medearis DN, Cooke RE. The effect of Asian flu on the outcome of pregnancy, AmJPub Health 1957-1958. 196;51:1182-1188.

11. Harris JW. Influenza occurring in pregnant women. A statistical study of thirteen hundred and fifty cases. JAMA 1919;72:978-980.

12. Munoz FM, Greisinger AJ, Wehmanen OA, et al. Safety of influenza vaccination during pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2005;192:1098-1106.

13. U.S. Food and Drug Administration. Transcript of the Vaccines and Related Biological Advisory Committee, Feb 20, 2003. Available at: www.fda.gov/ohrms/dockets/ac/03/transcripts/3923t1.htm Accessed Apr 22, 2006.

14. Del Giudice G, Podda A, Rappuoli R. What are the limits of adjuvanticity? Vaccine 2001;15(20 Suppl 1):S38-S41.

15. CDC. Update: Influenza activity.United States and worldwide, 2000-01 season, and composition of the 2001-02 influenza vaccine. MMWR 2001;50:466-470.

16. CDC. Update: Influenza activity.United States and worldwide, 2001-02 season, and composition of the 2002-03 influenza vaccine. MMWR 2002;51:503-506.

17. CDC. Update: Influenza activity.United States and worldwide, 2002-03 season, and composition of the 2003-04 influenza vaccine. MMWR 2003;52:516-521.

18. CDC. Update: Influenza activity.United States and worldwide, 2003-04 season, and composition of the 2004-05 influenza vaccine. MMWR 2004;53:547-552.

19. CDC. Update: Influenza activity.United States and worldwide, 2004-05 season, and composition of the 2005-06 influenza vaccine. MMWR 2005;54:631-634.

20. Kochanek KD, Smith BL. Deaths: Preliminary Data for 2002. National Vital Statistic Reports 2004;51(13):1-48.

21. Hoyert DL, Kochanek KD, Murphy SL. Deaths: final data for 1997. National Vital Statistic Reports 1999;47(19):1-105.

22. Murphy SL. Deaths: final data for 1998. National Vital Statistic Reports 2000;48(11):1-106.

23. Hoyert DL, Arias E, Smith BL, Murphy SL, Kochanek KD. Deaths: final data for 1999. National Vital Statistic Reports 2001;49(8):1-114.

24. Miniño AM, Arias E, Kochanek KD, Murphy SL, Smith BL. Deaths: final data for 2000. National Vital Statistic Reports 2002;50(15):1-120.

25. Arias E, Anderson RN, Hsiang-Ching K, Murphy SL, Kochanek KD. Deaths: final data for 2001. National Vital Statistic Reports 2003;52(3):1-116.

26. Kochanek KD, Murphy SL, Anderson RN, Scott C. Deaths: final data for 2002. National Vital Statistic Reports 2004;53(5):1-105.

27. CDC/NCHS. National Vital Statistics System. Mortality. GMWK I Worktable 1. Deaths from each cause by 5-year age groups, race and sex. United States 1999. Available at: http://198.246.96.2/nchs/datawh/statab/unpubd/mortabs/gmwki10.htm . Accessed Dec 31, 2005.

28. CDC/NCHS. National Vital Statistics System. Mortality. GMWK I Worktable 1. Deaths from each cause by 5-year age groups, race and sex. United States 2000. Available at: http://198.246.96.2/nchs/datawh/statab/unpubd/mortabs/gmwki10.htm . Accessed Dec 31, 2005.

29. CDC/NCHS. National Vital Statistics System. Mortality. GMWK I Worktable 1. Deaths from each cause by 5-year age groups, race and sex. United States 2001. Available at: http://198.246.96.2/nchs/datawh/statab/unpubd/mortabs/gmwki10.htm . Accessed Dec 31, 2005.

30. CDC/NCHS. National Vital Statistics System. Mortality. GMWK I Worktable 1. Deaths from each cause by 5-year age groups, race and sex. United States 2002. Available at: http://198.246.96.2/nchs/datawh/statab/unpubd/mortabs/gmwki10.htm . Accessed Dec 31, 2005.

31. Heinonen OP, Shapiro S, Monson RR, et al. Immunization during pregnancy against poliomyelitis and influenza in relation to childhood malignancy. Int J Epidemiol 1973;2:229-235.

32. Stratton K, AlmarioDA, and McCormick MC, eds. Immunization Safety Review: SV40 Contamination of Polio Vaccine and Cancer Washington, D.C.: National Academies Press; 2002. Available at: www.iom.edu/CMS/3793/4705/4317.aspx . Accessed Mar 1, 2006.

33. Sumaya CV, Gibbs RS. Immunization of pregnant women with influenza A/New jersey/76 virus vaccine: reactogenicity and immunogenicity in mother and infant. J Infect Dis 1979;140:141-146.

34. Deinard AS, Ogburn P. A/NJ/8/76 influenza vaccination program: effects on maternal health and pregnancy outcome. Am J Obstet Gynecol 1981;140:240-245.

35. Wahlberg JW, Fredrikson J, Virrala O, Ludvigsson J: Abis Study Group. Vaccinations may induce diabetes in one-year-old children. Ann NY Acad Sci 2003;1005:404-408.

36. Pedersen EB, Jorgensen ME, Pedersen MB, et al. Relationship between mercury in blood and 24-h ambulatory blood pressure in Greenlanders and Danes. Am J Hypertens 2005;18:612-618.

37. Joint Statement of the American Academy of Pediatrics (AAP) and the United States Public Health Service (USPHS). Pediatrics 1999;1049:568-569.

38. Burbacher TM, Shen DD, Liberato N, et al. Comparison of blood and brain mercury levels in infant monkeys exposed to methylmercury or vaccines containing thimerosal. Environ Health Perspect 2005;113:1015-1021.

39. Goldman LR, Shannon MW. Committee on Environmental Health. Technical report: Mercury in the environment and implications for pediatricians. Pediatrics 2001;108:197-205. http://pediatrics.aappublications.org/cgi/reprint/108/1/197

40. Slikker W Jr. Developmental neurotoxicity of therapeutics: survey of novel recent findings. Neurotoxicology 2000; 21:50.

41. U.S. Environmental Protection Agency Integrated Risk Information System. Reference dose for chronic oral exposure (RfD). In: Methylmercury (MeHg) (CASRN 22967-92-6) Available at: www.epa.gov/iris/subst/0073.htm . Accessed Apr 22, 2006.

42. Ukita, T, Takeda Y, Sato Y, Takahashi T. Distribution of 203Hg labeled mercury compounds in adult and pregnant mice determined by whole-body autoradiography. Radioisotopes 1967;16:439-448.

43. Trasande L, Landrigan PJ, Schechter C. Public health and economic consequences of methylmercury toxicity to the developing brain. Environ Health Perspect 2005;113:590-596.

44. National Institute of Environmental Health Science. Thimerosal [54-6-8] Nomination to the National Toxicology Program. Review of the Literature. Available at: http://ntp.niehs.nih.gov/ntp/htdocs/Chem_Background/ExSumPDF/Thimerosal.pdf . Accessed Mar 1, 2006.

45. Holmes AS, Blaxill MF, Haley BE. Reduced levels of mercury in first baby haircuts of autistic children. Int J Toxicol 2003;22:277-285.

46. Bradstreet J, Geier DA, Kartzinel JJ, Adams JB, Geier MR. A casecontrol study of mercury burden in children with autistic spectrum disorders. J AmPhys Surg 2003;8:76-79.

47. James SJ, Slikker W 3rd, Melnyk S, et al. Thimerosal neurotoxicity is associated with glutathione depletion: protection with glutathione precursors. Neurotoxicology 2005;26:1-8.

48. James SJ, Cutler P, Melnyk S, et al. Metabolic biomarkers of increased oxidative stress and impaired methylation capacity in children with autism. AmJ Clin Nutr 2004;80:1611-1617.

49. Waly M, Olteanu H, Banerjee R, et al. Activation of methionine synthase by insulin-like growth factor-1 and dopamine: a target for neurodevelopmental toxins and thimerosal. Mol Psychiatry 2004;9:358-370.

50. Hornig M, Chian D, Lipkin WI. Neurotoxic effects of thimerosal are mouse strain dependent. Mol Psychiatry 2004;9:833-45.

51. Vargas DL, Nascimbene C, Krishnan C, Zimmerman AW, Pardo CA. Neuroglial activation and neuroinflammation in the brain of patients with autism. Ann Neurol 2005;57:67-81.

52. Havarinasab S, Haggqvist B, Bjorn E, Pollard KM, Hultman P. Immunosuppressive and autoimmune effects of thimerosal in mice. Toxicol Appl Pharmacol 2005;204:109-121.

53. Geier MR, Geier DA. Thimerosal in childhood vaccines, neurodevelopment disorders, and heart disease in the United States. J AmPhys Surg 2003;8:6-11.

54. Geier MR, Geier DA. Neurodevelopmental disorders after thimerosalcontaining vaccines: a brief communication. Exp Biol Med 2003;228:660-664.

55. Geier DA, Geier MR, Neurodevelopmental disorders following thimerosal-containing vaccines: a follow-up analysis. Int J Toxicol 2004;23:369-76.

56. Geier DA, Geier MR. A comparative evaluation of the effects of MMR immunization and mercury doses from thimerosal containing childhood vaccines on the population prevalence of autism. Med Sci Monit 2004;10:133-139.

57. Geier DA, Geier MR. A two-phased population epidemiological study of the safety of thimerosal-containing vaccines: a follow-up analysis. Med Sci Monit 2005;11:160-170.

58. Geier DA, Geier MR. Early downward trends in neurodevelopmental disorders following removal of thimerosal-containing vaccines. J Am Phys Surg 2006;11:8-13.

59. Mutter J. Naumann J, Schneider R, Walach H, Haley B. Mercury and autism: accelerating evidence? Neuroendocrinol Lett 2005;26:439-446.

60. Office of Environmental Health Hazard Assessment. Response to the Petition of Bayer Corporation for Clarification of the Proposition 65 Listing of „Mercury and Mercury Compounds” as Chemicals Known to Cause Reproductive Toxicity; February 2004. Available at: www.oehha.ca.gov/prop65/crnr_notices/hgbayer.html Accessed Mar 1, 2006.

61. Gassett AR, Itoi M, Ishii Y, Ramer RM. Teratogenicities of ophthalmic drugs. II. Teratogenicities and tissue accumulation of thimerosal. Arch Ophthalmol 1975;93:52-55.

62. Itoi M, Ishii Y, Kaneko N. Teratogenicities of antiviral ophthalmics on experimental animals. Jpn J Clin Ophthal 1972; 26:631-640.

63. Digar A, Senshama GC, Samal SN. Lethality and teratogenicity of organic mercury (thimerosal) on the chick embryo. J Anat Soc India1987;36:153-159.

64. Batts AH, Marriott C, Martin GP, Wood CF, Bond SW. The effect of some preservatives used in nasalpreparations on mucus and ciliary components of mucocilairy clearance. J Pharm Pharmacol 1990;42:145-151.

65. Dally A. The rise and fall of pink disease. Soc Hist Med 1997;10:291-304.

66. Goncharuk GA. Experimental investigation of the effect of organomercury pesticides on generative unction and on progeny. Hyg Sanit 1971;36:40-44.

67. Clement Associates. . Atlanta, Ga.: Department of Health and Human Services, Agency for Toxic Substances and Disease Registry,U.S. Public Health Services; Toxicological Profile for Mercury 1989.

68. Kahn AT, Atkinson A, Graham TC, et al. Effects of inorganic mercury on reproductive performance of mice. Food Chem Toxicol 2004;42:571-577.

69. Heinonen OP, Slone D, Shapiro S.: Birth Defects and Drugs in Pregnancy. . Littleton, Mass.: Publishing Sciences Group; 1976.

70. Tyrphonas L, Nielsen NO. Pathology of chronic alkylmercurial poisoning in swine. AmJ Vet Research 1973;34:379-392.

71. Leonard A, Jacquet P, Lauwerys RR. Mutagenicity and teratogenicity of mercury compounds. Mutat Res 1983; 114:1-18.